Introducerea pensiilor obligatorii va revolutiona piata financiara, insa contributiile platite la un astfel de fond nu sunt suficiente pentru asigurarea unei pensii private de cel putin 1.000 de euro pe luna.
Calculele ZF arata ca un angajat care castiga salariul mediu brut pe economie si incepe sa contribuie la un fond de pensii obligatorii (pilonul II) la varsta de 30 de ani ar putea avea o pensie intre 130 si 230 de euro pe luna, in functie de randamentul obtinut de fondul la care contribuie, estimat la 5-7% pe an.
Pensia ar putea fi insa mai mare, deoarece aceste calcule se bazeaza pe un venit fix pe toata perioada de economisire.
Nivelul contributiei la fondurile de pensii obligatorii administrate privat - de 2% din salariul brut in primul an, urmand sa creasca in fiecare an cu 0,5 puncte, pana la 6% in opt ani - este extrem de redus, de aceea pentru un venit de cel putin 1.000 de euro pe luna dupa pensionare este necesara incheierea unei pensii facultative (pilonul III). De exemplu, un angajat care castiga 3.300 de lei pe luna (circa 900 de euro) si investeste 500 de lei (140 de euro) lunar - adica 15% din salariu, nivelul maxim al contributiei - intr-un fond de pensii facultative poate avea dupa 35 de ani de economisire o pensie lunara de 3.600 de lei (circa 1.000 de euro), in conditiile in care fondul va avea un randament de 5%.
Perioada de plata a pensiei luata in calcul este de 20 de ani.
In cazul in care randamentul fondului de pensii in care investiti creste cu doar un punct procentual, la 6% pe an, pensia lunara poate ajunge chiar la 4.860 de lei (1.350 de euro), in conditiile aceleiasi contributii lunare si unei perioade de economisire de 35 de ani. Aceasta inseamna ca plata contributiilor incepe la 25 de ani, deoarece dreptul la o pensie facultativa incepe de la 60 de ani.
In cazul in care contribuiti in fiecare luna la un fond de pensii cu 360 de lei (100 de euro), timp de 30 de ani, iar fondul inregistreaza un randament de 8% pe an, pensia lunara pe care o veti primi este de 4.100 de lei (1.160 de euro).
Pensia facultativa va depinde in final de valoarea contributiei, perioada de economisire, perioada de plata a pensiei si de randamentul obtinut de administratorul fondului.
marți, 10 februarie 2009
2008 va fi anul pensiilor private facultative
Daca 2007 a fost anul pensiilor obligatorii, 2008 are toate sansele sa devina anul pensiilor facultative. In prezent, sase companii sunt autorizate sa vanda pensii facultative, insa numarul acestora s-ar putea dubla pana la sfarsitul anului, cea mai aprig
Companii ca Generali, BT Aegon, Omniasig sau Interamerican ar putea incepe sa vanda pensii facultative in acest an, alaturandu-se astfel celor sase jucatori prezenti deja pe aceasta piata: ING, Allianz-Tiriac, Aviva, OTP, BCR Asigurari si Raiffeisen Asset Management.
Parerile administratorilor de pensii despre evolutia pietei in cursul anului 2008 sunt impartite: estimarile incep de la 200.000 de clienti si ajung, in cel mai optimist scenariu, chiar si la un milion de cotizanti la fondurile facultative de pensii.
Companii ca Generali, BT Aegon, Omniasig sau Interamerican ar putea incepe sa vanda pensii facultative in acest an, alaturandu-se astfel celor sase jucatori prezenti deja pe aceasta piata: ING, Allianz-Tiriac, Aviva, OTP, BCR Asigurari si Raiffeisen Asset Management.
Parerile administratorilor de pensii despre evolutia pietei in cursul anului 2008 sunt impartite: estimarile incep de la 200.000 de clienti si ajung, in cel mai optimist scenariu, chiar si la un milion de cotizanti la fondurile facultative de pensii.
Solutii pentru accelerarea pietei pensiilor facultative
In timp ce administratorii de fonduri spera ca 2008 va fi anul pensiilor private facultative, piata are inca destule bariere in calea dezvoltarii rapide, pe masura asteptarilor. Legislatia pietei nu este destul de permisiva, iar conditiile economice i-ar putea indeparta atat pe administratori, cat si pe potentialii clienti de ideea economisirii voluntare pe termen lung, considera Mihai Seitan, directorul general al brokerului de pensii FinCoP si unul dintre artizanii sistemului de pensii private din Romania.
Una dintre cele mai importante probleme legislative este deductibilitatea redusa a contributiilor facute la fondurile de pensii facultative - de numai 200 de euro pe an (atat pentru angajat, cat si pentru angajator).
"Anul acesta si, cred eu, nici in anul 2009, Guvernul nu va accepta cresterea deductibilitatii", spune Seitan, din cauza cheltuielilor bugetare mari programate. Majorarea deductibilitatii ar putea avea loc abia in 2010, considera el. "Cred ca pentru aceasta evolutia fondurilor de pensii facultative, in special a randamentelor acestora, trebuie sa fie argumente importante", spune seful FinCoP.
Potrivit legislatiei actuale, contributia lunara la fondurile de pensii facultative nu poate depasi 15% din veniturile lunare brute realizate - o alta piedica in calea economisirii accelerate. Fiind vorba de un sistem voluntar, "eliminarea plafonului de 15% este o necesitate", ponderea contributiei fiind astfel lasata la latitudinea clientului doritor de asemenea produse financiare de economisire pe termen lung.
Singura institutie care poate construi acum un astfel de proiect de modificare a legii pensiilor facultative este Comisia de Pensii Private (CSSPP), "dar care, fara sprijinul Ministerului Muncii, nu vor putea lansa in Parlament o astfel de modificare prea usor. In general, cred ca modificarile legislative legate de cele doua legi privind pensiile private vor putea fi aprobate abia in cursul anului 2009 si aplicate din 2010", este opinia sa. Pe termen lung, piata pensiilor facultative ar putea atrage chiar cateva milioane de clienti, cu conditia ca administratorii fondurilor sa demonstreze ca sistemul face profit in beneficiul participantilor, iar CSSPP demonstreaza ca protejeaza bine sistemul. "In circa 8-10 ani, numarul de participanti ar putea ajunge la circa 5,5-6 milioane", considera seful FinCoP.
Cu alte cuvinte, potentialul pietei urias, in conditiile in care pensiile obligatorii au atras in campania de aderare initiala patru milioane de participanti. Insa cat din potential va fi valorificat inca de anul acesta si cati clienti vor intra in sistem?
"In vara anului trecut, as fi spus ca peste 500.000 de persoane vor adera la fondurile facultative in 2008. Acum, avand in vedere circumstantele economice - inflatie crescuta si greu, aproape imposibil de controlat, deficite bugetare mari, deficit de cont curent mare si in crestere si, nu in ultimul rand, un curs de schimb nefavorabil economic, ca si evolutiile bursiere neprielnice - cred ca numarul participantilor nu va depasi la sfarsitul anului 2008 intre 200.000 si 250.000. In acelasi timp, in afara celor 7 fonduri existente, nu cred ca 2008 va aduce mai mult de doua, maxim trei astfel de fonduri noi pe piata, firmele asteptand conditii economice mai bune", a conchis Seitan.
Una dintre cele mai importante probleme legislative este deductibilitatea redusa a contributiilor facute la fondurile de pensii facultative - de numai 200 de euro pe an (atat pentru angajat, cat si pentru angajator).
"Anul acesta si, cred eu, nici in anul 2009, Guvernul nu va accepta cresterea deductibilitatii", spune Seitan, din cauza cheltuielilor bugetare mari programate. Majorarea deductibilitatii ar putea avea loc abia in 2010, considera el. "Cred ca pentru aceasta evolutia fondurilor de pensii facultative, in special a randamentelor acestora, trebuie sa fie argumente importante", spune seful FinCoP.
Potrivit legislatiei actuale, contributia lunara la fondurile de pensii facultative nu poate depasi 15% din veniturile lunare brute realizate - o alta piedica in calea economisirii accelerate. Fiind vorba de un sistem voluntar, "eliminarea plafonului de 15% este o necesitate", ponderea contributiei fiind astfel lasata la latitudinea clientului doritor de asemenea produse financiare de economisire pe termen lung.
Singura institutie care poate construi acum un astfel de proiect de modificare a legii pensiilor facultative este Comisia de Pensii Private (CSSPP), "dar care, fara sprijinul Ministerului Muncii, nu vor putea lansa in Parlament o astfel de modificare prea usor. In general, cred ca modificarile legislative legate de cele doua legi privind pensiile private vor putea fi aprobate abia in cursul anului 2009 si aplicate din 2010", este opinia sa. Pe termen lung, piata pensiilor facultative ar putea atrage chiar cateva milioane de clienti, cu conditia ca administratorii fondurilor sa demonstreze ca sistemul face profit in beneficiul participantilor, iar CSSPP demonstreaza ca protejeaza bine sistemul. "In circa 8-10 ani, numarul de participanti ar putea ajunge la circa 5,5-6 milioane", considera seful FinCoP.
Cu alte cuvinte, potentialul pietei urias, in conditiile in care pensiile obligatorii au atras in campania de aderare initiala patru milioane de participanti. Insa cat din potential va fi valorificat inca de anul acesta si cati clienti vor intra in sistem?
"In vara anului trecut, as fi spus ca peste 500.000 de persoane vor adera la fondurile facultative in 2008. Acum, avand in vedere circumstantele economice - inflatie crescuta si greu, aproape imposibil de controlat, deficite bugetare mari, deficit de cont curent mare si in crestere si, nu in ultimul rand, un curs de schimb nefavorabil economic, ca si evolutiile bursiere neprielnice - cred ca numarul participantilor nu va depasi la sfarsitul anului 2008 intre 200.000 si 250.000. In acelasi timp, in afara celor 7 fonduri existente, nu cred ca 2008 va aduce mai mult de doua, maxim trei astfel de fonduri noi pe piata, firmele asteptand conditii economice mai bune", a conchis Seitan.
Pensia privata, modele din Vest
Sistemele de economisire pentru pensionare din Statele Unite ale Americii si din Europa de Vest sunt foarte diferite de sistemul romanesc de pensii private. Americanii folosesc mai multe metode financiare de economisire pe termen lung, statul incurajand planurile de pensie privata prin stimulente fiscale, in timp ce vest-europenii au diferite alte modele de pensii ocupationale.
In Statele Unite, cel mai des folosit plan de pensie privata este asa-numitul 401(k) - un instrument sustinut puternic de catre angajatori, prin care salariatul isi vireaza o parte din venituri catre unul sau mai multe fonduri private, in care banii se acumuleaza si sunt investiti.
In Statele Unite, cel mai des folosit plan de pensie privata este asa-numitul 401(k) - un instrument sustinut puternic de catre angajatori, prin care salariatul isi vireaza o parte din venituri catre unul sau mai multe fonduri private, in care banii se acumuleaza si sunt investiti.
Fondurile de pensii obligatorii colecteaza 300 mil. euro
Fondurile de pensii obligatorii (pilonul II) vor colecta contributii de 300 de milioane de euro anul acesta, a declarat ieri Mircea Oancea, presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, in cadrul seminarului "Ce urmeaza in pensiile private", organizat de Ziarul Financiar si ING.
Urmatorul pas in pensiile obligatorii este loteria (redistribuirea salariatilor sub 35 de ani care nu au semnat cu niciun fond sau au semnat cu mai multe), care va avea loc intre 25 februarie si 15 martie. Apoi, primele contributii vor fi virate fondurilor obligatorii de pensii pana pe 20 mai. Anul acesta va aduce, in acelasi timp, mutarea atentiei de la pensiile obligatorii la cele facultative (pilonul III), dupa cum a estimat Bram Boon, CEO al ING Asigurari de Viata. Circa 40% dintre romanii intre 25 si 52 de ani intentioneaza sa cumpere o pensie facultativa in urmatorul an, spune Boon, numarul clientilor la aceste fonduri putand ajunge la 600.000 sau chiar un milion anul acesta.
Urmatorul pas in pensiile obligatorii este loteria (redistribuirea salariatilor sub 35 de ani care nu au semnat cu niciun fond sau au semnat cu mai multe), care va avea loc intre 25 februarie si 15 martie. Apoi, primele contributii vor fi virate fondurilor obligatorii de pensii pana pe 20 mai. Anul acesta va aduce, in acelasi timp, mutarea atentiei de la pensiile obligatorii la cele facultative (pilonul III), dupa cum a estimat Bram Boon, CEO al ING Asigurari de Viata. Circa 40% dintre romanii intre 25 si 52 de ani intentioneaza sa cumpere o pensie facultativa in urmatorul an, spune Boon, numarul clientilor la aceste fonduri putand ajunge la 600.000 sau chiar un milion anul acesta.
Angajatii vor plati si singuri contributia la pensia facultativa
Angajatii isi vor putea plati in nume propriu contributia pentru pensia privata facultativa (pilonul III), potrivit unui amendament introdus de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) intr-o ordonanta ce modifica legea pensiilor facultative.
Amendamentul a fost aprobat ieri de Comisia de munca din Camera Deputatilor (camera decizionala in acest domeniu) si a fost inclus in Ordonanta de Urgenta 112/2007, ce va fi votata in plenul Camerei Deputatilor, a declarat pentru ZF Mircea Oancea, presedintele CSSPP.
"Este o veste buna pentru piata pensiilor facultative", a comentat Oancea, "pentru ca in curand angajatii isi vor putea plati singuri, in nume propriu, contributia la pensia facultativa". In prezent, legea inca prevede ca doar angajatorul poate retine si vira aceasta contributie, pe baza contractului de pensie facultativa incheiat de angajat cu o companie de pensii. Insa multi angajatori au refuzat anul trecut plata acestor contributii, dand vina pe sarcina administrativa suplimentara.
Daca angajatii unei firme aleg cinci fonduri de pensii facultative diferite, angajatorul este acum obligat de lege sa retina si sa vireze banii acestora catre fondurile respective, adica o sarcina birocratica in plus, reprezentata de multiplele ordine de plata necesare. Cele mai importante companii de pensii facultative au insa opinii diferite privind modificarea legislativa. "Desi acum pare o mica modificare, ea are de fapt o importanta majora. Companiile de pensii facultative va trebui sa alerge de acum dupa participanti, pentru a-i face sa-si plateasca contributia lunara, pentru ca e clar ca angajatorii nu vor mai vira plati, din moment ce acest lucru le va fi permis si angajatilor", spune Crinu Andanut, CEO al Allianz-Tiriac Pensii Private, care administreaza doua fonduri de pensii facultative si are cei mai multi clienti de pe piata.
"Modificarea este buna, pentru ca ea deblocheaza procesul de aderare si de crestere a pietei pensiilor facultative. Angajatorii refuzau de multe ori plata contributiei, iar acum situatia se va rezolva. In plus, este in interesul angajatilor sa isi plateasca contributia", considera Radu Vasilescu, managerul de pensii facultative al ING, care gestioneaza tot doua fonduri.
Amendamentul a fost aprobat ieri de Comisia de munca din Camera Deputatilor (camera decizionala in acest domeniu) si a fost inclus in Ordonanta de Urgenta 112/2007, ce va fi votata in plenul Camerei Deputatilor, a declarat pentru ZF Mircea Oancea, presedintele CSSPP.
"Este o veste buna pentru piata pensiilor facultative", a comentat Oancea, "pentru ca in curand angajatii isi vor putea plati singuri, in nume propriu, contributia la pensia facultativa". In prezent, legea inca prevede ca doar angajatorul poate retine si vira aceasta contributie, pe baza contractului de pensie facultativa incheiat de angajat cu o companie de pensii. Insa multi angajatori au refuzat anul trecut plata acestor contributii, dand vina pe sarcina administrativa suplimentara.
Daca angajatii unei firme aleg cinci fonduri de pensii facultative diferite, angajatorul este acum obligat de lege sa retina si sa vireze banii acestora catre fondurile respective, adica o sarcina birocratica in plus, reprezentata de multiplele ordine de plata necesare. Cele mai importante companii de pensii facultative au insa opinii diferite privind modificarea legislativa. "Desi acum pare o mica modificare, ea are de fapt o importanta majora. Companiile de pensii facultative va trebui sa alerge de acum dupa participanti, pentru a-i face sa-si plateasca contributia lunara, pentru ca e clar ca angajatorii nu vor mai vira plati, din moment ce acest lucru le va fi permis si angajatilor", spune Crinu Andanut, CEO al Allianz-Tiriac Pensii Private, care administreaza doua fonduri de pensii facultative si are cei mai multi clienti de pe piata.
"Modificarea este buna, pentru ca ea deblocheaza procesul de aderare si de crestere a pietei pensiilor facultative. Angajatorii refuzau de multe ori plata contributiei, iar acum situatia se va rezolva. In plus, este in interesul angajatilor sa isi plateasca contributia", considera Radu Vasilescu, managerul de pensii facultative al ING, care gestioneaza tot doua fonduri.
Fondul de garantare la pensiile obligatorii, dupa model bancar
Fondul de garantare pentru pensiile private obligatorii (pilonul II) va fi infiintat printr-o lege speciala si va functiona dupa modelul fondului de garantare a depozitelor din sistemul bancar, a declarat pentru ZF Mircea Oancea, presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private ( CSSPP). Deputatii din Comisia de munca au acceptat amendamentul CSSPP (la Ordonanta de Urgenta 112/2007 care modifica legea pensiilor obligatorii) care prevede infiintarea fondului de garantare la pilonul II prin lege speciala. Fondul de garantare va fi "plasa de siguranta" a sistemului pensiilor obligatorii, care va efectua plati numai in cazurile extreme de incapacitate de plata a pensiilor private. Potrivit legii, doar administratorii de pensii pot da faliment, nu si fondurile de pensii.
Pensiile obligatorii: primele masuri anticoncentrare
ING si Allianz-Tiriac ar putea sa nu mai primeasca clienti noi de pensii private obligatorii (pilonul II) din redistribuirile aleatorii lunare (dupa luna aprilie), potrivit unui proiect de norma al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
Acesta prevede ca fondurile de pensii care au cote mai mari de 20% din piata nu vor mai primi clienti noi (loteriile periodice) desfasurate lunar, iar ING (32,1%) si Allianz-Tiriac (25,5%) sunt singurele companii cu asemenea pozitii in piata, care risca excluderea de la redistribuirea de noi clienti in aceste loterii. Aceasta reprezinta prima prevedere legislativa care incearca sa limiteze concentrarea pietei pensiilor obligatorii. Norma nu se refera la loteria "mare" (care va fi organizata pana pe 15 martie), ci doar la loteriile "mici", ce vor fi organizate periodic, incepand cu luna aprilie.
Acesta prevede ca fondurile de pensii care au cote mai mari de 20% din piata nu vor mai primi clienti noi (loteriile periodice) desfasurate lunar, iar ING (32,1%) si Allianz-Tiriac (25,5%) sunt singurele companii cu asemenea pozitii in piata, care risca excluderea de la redistribuirea de noi clienti in aceste loterii. Aceasta reprezinta prima prevedere legislativa care incearca sa limiteze concentrarea pietei pensiilor obligatorii. Norma nu se refera la loteria "mare" (care va fi organizata pana pe 15 martie), ci doar la loteriile "mici", ce vor fi organizate periodic, incepand cu luna aprilie.
Regulile de colectare a contributiilor la pensiile private
Contributiile la fondurile de pensii private obligatorii (pilonul II) vor fi virate cel mai tarziu pe date de 20 a lunii urmatoare celei in care angajatorii depun declaratiile cu date nominale privind contributiile de asigurari sociale (CAS), potrivit unui proiect de norma lansat in dezbatere publica de catre Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
Noua norma stabileste practic regulile prin care banii vor trece din bugetul public de pensii (si din gestiunea Casei Nationale de Pensii - CNPAS) la fondurile de pensii obligatorii pentru care au optat cei aproape patru milioane de salariati.
Practic, intre luna careia ii sunt aferente contributiile platite si virarea lor catre fondurile de pensii obligatorii vor trece cel mult 50 de zile. De exemplu, startul colectarii va avea loc cel mai tarziu pe data de 20 mai a acestui an, avand in vedere declaratiile cu date nominale de CAS depuse in luna aprilie, cu contributiile aferente lunii martie. Anul calendaristic 2008 va cuprinde practic 8 viramente lunare catre fondurile de pensii, intre lunile mai si decembrie.
In fiecare luna, toate contributiile transmise catre fondurile de pensii obligatorii vor fi virate intr-o singura transa. Norma prevede ca, in cazul unor intarzieri sau erori de depunere a declaratiilor sau plata a contributiilor, ulterior ar putea avea loc o procedura de regularizare, ce se va desfasura intr-un mod ce va fi reglementat ulterior, de catre Ministerul Muncii.
CNPAS va tine evidenta registrului participantilor - o baza de date care contine numele si alte informatii personale ale aderentilor la fondurile private de pensii, alaturi de fondul la care fiecare client a aderat si baza de calcul a contributiei, conform datelor de la ultima declaratie nominala valida depusa de angajator.
Pana la 1 iulie 2008, CNPAS si Fiscul (ANAF) trebuie sa isi coreleze bazele de date, prevede norma, pentru a realiza o evidenta corecta si unitara a drepturilor si obligatiilor participantilor la sistemul de pensii obligatorii.
Pentru anul acesta, fondurile de pensii obligatorii ar putea colecta circa 300 de milioane de euro in contributii, potrivit lui Mircea Oancea, presedintele CSSPP. In 2008, doua puncte procentuale din contributia individuala de 9,5% (din venitul brut realizat) de asigurari sociale de stat vor fi virate catre administrarea privata a fondurilor de pensii private obligatorii.
Potrivit legii, contributia virata catre fondurile private va creste de la 2% in 2008 la 6% in 2016 (in opt ani) cu cate jumatate de punct procentual in fiecare an.
Noua norma stabileste practic regulile prin care banii vor trece din bugetul public de pensii (si din gestiunea Casei Nationale de Pensii - CNPAS) la fondurile de pensii obligatorii pentru care au optat cei aproape patru milioane de salariati.
Practic, intre luna careia ii sunt aferente contributiile platite si virarea lor catre fondurile de pensii obligatorii vor trece cel mult 50 de zile. De exemplu, startul colectarii va avea loc cel mai tarziu pe data de 20 mai a acestui an, avand in vedere declaratiile cu date nominale de CAS depuse in luna aprilie, cu contributiile aferente lunii martie. Anul calendaristic 2008 va cuprinde practic 8 viramente lunare catre fondurile de pensii, intre lunile mai si decembrie.
In fiecare luna, toate contributiile transmise catre fondurile de pensii obligatorii vor fi virate intr-o singura transa. Norma prevede ca, in cazul unor intarzieri sau erori de depunere a declaratiilor sau plata a contributiilor, ulterior ar putea avea loc o procedura de regularizare, ce se va desfasura intr-un mod ce va fi reglementat ulterior, de catre Ministerul Muncii.
CNPAS va tine evidenta registrului participantilor - o baza de date care contine numele si alte informatii personale ale aderentilor la fondurile private de pensii, alaturi de fondul la care fiecare client a aderat si baza de calcul a contributiei, conform datelor de la ultima declaratie nominala valida depusa de angajator.
Pana la 1 iulie 2008, CNPAS si Fiscul (ANAF) trebuie sa isi coreleze bazele de date, prevede norma, pentru a realiza o evidenta corecta si unitara a drepturilor si obligatiilor participantilor la sistemul de pensii obligatorii.
Pentru anul acesta, fondurile de pensii obligatorii ar putea colecta circa 300 de milioane de euro in contributii, potrivit lui Mircea Oancea, presedintele CSSPP. In 2008, doua puncte procentuale din contributia individuala de 9,5% (din venitul brut realizat) de asigurari sociale de stat vor fi virate catre administrarea privata a fondurilor de pensii private obligatorii.
Potrivit legii, contributia virata catre fondurile private va creste de la 2% in 2008 la 6% in 2016 (in opt ani) cu cate jumatate de punct procentual in fiecare an.
Pensii private: aviz negativ la randament minim egal cu inflatia
Propunerea legislativa de instituire a unui randament minim garantat egal cu rata anuala a inflatiei pentru fondurile de pensii private obligatorii (pilonul II) a primit deja trei avize negative, imediat inainte de intrarea in dezbatere in plenul Senatului, a declarat pentru ZF Aron Popa, presedintele Comisiei de buget-finante din Senat.
"Proiectul legislativ respectiv a avut un raport negativ din partea Comisiei de munca si protectie sociala, aviz negativ de la Comisia privind drepturile omului si, anterior, un punct de vedere negativ din partea Guvernului. Pasul urmator este intrarea in dezbatere in plenul Senatului, care poate avea loc in cel mult doua saptamani", a precizat Aron Popa.
"Proiectul legislativ respectiv a avut un raport negativ din partea Comisiei de munca si protectie sociala, aviz negativ de la Comisia privind drepturile omului si, anterior, un punct de vedere negativ din partea Guvernului. Pasul urmator este intrarea in dezbatere in plenul Senatului, care poate avea loc in cel mult doua saptamani", a precizat Aron Popa.
Fondurile de pensii facultative au intrat pe titluri de stat si fonduri mutuale
Bursa ramane inca un teren pe care fondurile de pensii facultative se feresc sa paseasca.
Fondurile de pensii private facultative (pilonul III) au inceput sa-si diversifice portofoliile, cumparand titluri de stat, unitati de fond in fonduri mutuale si chiar intrand usor pe actiuni listate la Bursa, potrivit datelor publicate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
Astfel, activele de circa 5 milioane de euro ale fondurilor de pensii facultative de la finele anului trecut erau plasate in proportie de 21% in titluri de stat, 7% in fonduri mutuale, procente minore in actiuni si 70% in depozite.
Ponderea banilor tinuti in depozite a scazut de la 90% in luna octombrie 2007 la 70% in decembrie, arata datele CSSPP, pe masura ce fondurile au inceput sa-si diversifice investitiile.
Potrivit legislatiei, fiecarui fond de pensii facultative ii este permis sa isi pastreze activele in depozite bancare, pana cand valoarea activului net total ajunge la un milion de lei.
Dupa acest prag, fiecare fond are la dispozitie 90 de zile pentru a-si diversifica investitiile si a se indrepta catre portofoliul-tinta prevazut in prospect.
Conform datelor valabile pe 9 februarie (cele mai recente publicate), sase din cele sapte fonduri active de pe piata pensiilor facultative au depasit pragul milionului de lei, fiind in curand obligate sa-si diversifice la maximum portofoliile, asa cum au promis clientilor prin prospectele de emisiune ale fondurilor.
Deocamdata, singurul fond obligat sa aiba portofoliul apropiat de cel tinta este AZT Moderato (administrat de Allianz-Tiriac Pensii Private), care este de altfel si primul care a depasit pragul de un milion de lei in active, in luna octombrie a anului trecut. Ultimul fond care a depasit acest prag este Pensia mea, administrat de Aviva.
Patru dintre cele sase fonduri obligate sa-si diversifice portofoliile au un profil de risc mediu, investind circa 20%-30% din active in actiuni listate. Unul (AZT Vivace) are un profil de risc ridicat, investind pana la 45% in actiuni, fonduri mutuale si alte instrumente cu venit variabil, iar celalalt - BCR Prudent, administrat de BCR Asigurari de Viata, are un profil de risc redus, investind cel mult 10% din activul fondului in actiuni si obligatiuni.
Pe masura ce fondurile parcurg cele 90 de zile in care sunt obligate sa-si diversifice investitiile, plasamentele in actiuni si fonduri mutuale vor creste.
Potrivit prospectelor, cea mai mare parte a activelor acestor fonduri vor fi investite in instrumente financiare cu venit fix - adica majoritar titluri de stat si obligatiuni.
Pana acum, din cauza faptului ca fondurile si-au pastrat activele in depozite bancare, randamentele acestora au depins decisiv de dobanzile cu care sunt remunerate aceste depozite. Potrivit datelor BNR, dobanzile pentru depozitele in lei au oscilat anul trecut intre 6% si 8% pe an.
Potrivit ultimelor date ale CSSPP, cea mai mare companie de pe piata pensiilor facultative in functie de numarul de clienti este Allianz-Tiriac Pensii Private, cu 15.500 de participanti la fondul AZT Moderato si aproape 13.300 la AZT Vivace. A doua companie este ING Asigurari de Viata, care administreaza fondurile ING Clasic, cu 9.400 de clienti si ING Optim, cu 5.200 de clienti. Urmeaza in clasament BCR Asigurari de Viata, cu fondul BCR Prudent (peste 11.500 de clienti), Aviva, cu fondul Pensia mea (5.300 de clienti) si OTP Garancia, care administreaza fondul OTP Strateg (264 de clienti). In total, numarul participantilor la fondurile de pensii facultative este de circa 60.500.
Pana la sfarsitul acestui an, piata pensiilor facultative ar putea ajunge la 200.000 de participanti, in cel mai pesimist scenariu, cele mai optimiste estimari ale jucatorilor din piata indicand chiar un milion de clienti.
Fondurile de pensii private facultative (pilonul III) au inceput sa-si diversifice portofoliile, cumparand titluri de stat, unitati de fond in fonduri mutuale si chiar intrand usor pe actiuni listate la Bursa, potrivit datelor publicate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
Astfel, activele de circa 5 milioane de euro ale fondurilor de pensii facultative de la finele anului trecut erau plasate in proportie de 21% in titluri de stat, 7% in fonduri mutuale, procente minore in actiuni si 70% in depozite.
Ponderea banilor tinuti in depozite a scazut de la 90% in luna octombrie 2007 la 70% in decembrie, arata datele CSSPP, pe masura ce fondurile au inceput sa-si diversifice investitiile.
Potrivit legislatiei, fiecarui fond de pensii facultative ii este permis sa isi pastreze activele in depozite bancare, pana cand valoarea activului net total ajunge la un milion de lei.
Dupa acest prag, fiecare fond are la dispozitie 90 de zile pentru a-si diversifica investitiile si a se indrepta catre portofoliul-tinta prevazut in prospect.
Conform datelor valabile pe 9 februarie (cele mai recente publicate), sase din cele sapte fonduri active de pe piata pensiilor facultative au depasit pragul milionului de lei, fiind in curand obligate sa-si diversifice la maximum portofoliile, asa cum au promis clientilor prin prospectele de emisiune ale fondurilor.
Deocamdata, singurul fond obligat sa aiba portofoliul apropiat de cel tinta este AZT Moderato (administrat de Allianz-Tiriac Pensii Private), care este de altfel si primul care a depasit pragul de un milion de lei in active, in luna octombrie a anului trecut. Ultimul fond care a depasit acest prag este Pensia mea, administrat de Aviva.
Patru dintre cele sase fonduri obligate sa-si diversifice portofoliile au un profil de risc mediu, investind circa 20%-30% din active in actiuni listate. Unul (AZT Vivace) are un profil de risc ridicat, investind pana la 45% in actiuni, fonduri mutuale si alte instrumente cu venit variabil, iar celalalt - BCR Prudent, administrat de BCR Asigurari de Viata, are un profil de risc redus, investind cel mult 10% din activul fondului in actiuni si obligatiuni.
Pe masura ce fondurile parcurg cele 90 de zile in care sunt obligate sa-si diversifice investitiile, plasamentele in actiuni si fonduri mutuale vor creste.
Potrivit prospectelor, cea mai mare parte a activelor acestor fonduri vor fi investite in instrumente financiare cu venit fix - adica majoritar titluri de stat si obligatiuni.
Pana acum, din cauza faptului ca fondurile si-au pastrat activele in depozite bancare, randamentele acestora au depins decisiv de dobanzile cu care sunt remunerate aceste depozite. Potrivit datelor BNR, dobanzile pentru depozitele in lei au oscilat anul trecut intre 6% si 8% pe an.
Potrivit ultimelor date ale CSSPP, cea mai mare companie de pe piata pensiilor facultative in functie de numarul de clienti este Allianz-Tiriac Pensii Private, cu 15.500 de participanti la fondul AZT Moderato si aproape 13.300 la AZT Vivace. A doua companie este ING Asigurari de Viata, care administreaza fondurile ING Clasic, cu 9.400 de clienti si ING Optim, cu 5.200 de clienti. Urmeaza in clasament BCR Asigurari de Viata, cu fondul BCR Prudent (peste 11.500 de clienti), Aviva, cu fondul Pensia mea (5.300 de clienti) si OTP Garancia, care administreaza fondul OTP Strateg (264 de clienti). In total, numarul participantilor la fondurile de pensii facultative este de circa 60.500.
Pana la sfarsitul acestui an, piata pensiilor facultative ar putea ajunge la 200.000 de participanti, in cel mai pesimist scenariu, cele mai optimiste estimari ale jucatorilor din piata indicand chiar un milion de clienti.
CSSPP discuta cu companiile de pensii solutii pentru fuziunea fondurilor
Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a discutat la inceputul acestei saptamani cu conducerea companiilor de pensii in legatura cu posibile solutii ale viitoarei norme de fuziuni si achizitii intre fondurile de pensii private obligatorii (pilonul II). Norma respectiva va re
glementa modul in care fondurile de pensii pot fuziona, in prezent neexistand alte reglementari pe aceasta tema. Potrivit conducerii CSSPP, institutia nu va aproba nicio solicitare de fuziune sau achizitii intre fonduri pana nu va fi adoptata aceasta norma. Proiectul normei se afla inca in dezbatere interna la Comisie, urmand sa fie lansat pentru dezbatere publica pentru o luna. Conform ultimelor declaratii ale oficialilor CSSPP, participantii la doua fonduri care fuzioneaza ar putea sa nu fie obligati sa ramana in noul fond, norma putandu-le permite in aceasta situatie sa renunte la calitatea de participant in favoarea altui fond de pensii. In acest moment, discutiile dintre companiile de pensii privind posibile fuziuni sau achizitii se desfasoara doar la nivel de principiu, din cauza absentei legislatiei in domeniu. Potrivit legii, un fond de pensii obligatorii trebuie sa aiba cel putin 50.000 de participanti in primii trei ani de functionare. Dupa cele patru luni de aderare, opt fonduri dintre cele 18 de pe piata se situeaza sub acest prag.
glementa modul in care fondurile de pensii pot fuziona, in prezent neexistand alte reglementari pe aceasta tema. Potrivit conducerii CSSPP, institutia nu va aproba nicio solicitare de fuziune sau achizitii intre fonduri pana nu va fi adoptata aceasta norma. Proiectul normei se afla inca in dezbatere interna la Comisie, urmand sa fie lansat pentru dezbatere publica pentru o luna. Conform ultimelor declaratii ale oficialilor CSSPP, participantii la doua fonduri care fuzioneaza ar putea sa nu fie obligati sa ramana in noul fond, norma putandu-le permite in aceasta situatie sa renunte la calitatea de participant in favoarea altui fond de pensii. In acest moment, discutiile dintre companiile de pensii privind posibile fuziuni sau achizitii se desfasoara doar la nivel de principiu, din cauza absentei legislatiei in domeniu. Potrivit legii, un fond de pensii obligatorii trebuie sa aiba cel putin 50.000 de participanti in primii trei ani de functionare. Dupa cele patru luni de aderare, opt fonduri dintre cele 18 de pe piata se situeaza sub acest prag.
CSSPP le-a facut pensii facultative angajatilor proprii
Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a decis sa contribuie in beneficiul angajatilor sai la cate un fond de pensii private facultative (pilonul III), ca parte a pachetului de beneficii salariale acordate, a declarat pentru ZF Mircea Oancea, presedintele institutiei.
CSSPP a oferit tuturor celor 52 de angajati aceasta optiune, ea nefiind refuzata de niciunul dintre salariatii institutiei.
CSSPP a oferit tuturor celor 52 de angajati aceasta optiune, ea nefiind refuzata de niciunul dintre salariatii institutiei.
CSSPP: avertisment pentru Aviva Viata
Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a avertizat ieri in scris compania Aviva Asigurari de Viata "pentru transmiterea de de informatii eronate catre CSSPP si catre public".
In perioada 16 noiembrie - 11 ianuarie, Aviva Asigurari de Viata, care administreaza fondul de pensii facultative Pensia mea, a raportat un numar mai mare de participanti decat cel real la acest fond de pensii.
Oficialii Aviva au motivat anterior raportarea inexacta a numarului de participanti printr-o eroare de calcul: clientii care aveau contributie atat in nume propriu, cat si din partea angajatorului au fost numarati de doua ori.
Astfel, Aviva raporta circa 8.000-9.000 de participanti la fondul sau de pensii facultative, cand de fapt numarul era doar putin mai mare de 5.000.
"A fost o eroare de IT pe care ne-o asumam. Este important ca banii clientilor nu au fost afectati in niciun fel", a comentat Shah Rouf, CEO al grupului Aviva in Romania.
Aceasta este a treia sanctiune data prin avertisment scris de catre Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, dupa ce anterior alte doua companii de pensii facultative (ING si BCR) fusesera atentionate in scris pentru alte abateri.
Pe piata de pensii facultative evolueaza in acest moment cinci companii de administrare, a sasea (Raiffeisen Asset Management) neavand inca autorizarea Comisiei pentru fondul de pensii facultative.
In perioada 16 noiembrie - 11 ianuarie, Aviva Asigurari de Viata, care administreaza fondul de pensii facultative Pensia mea, a raportat un numar mai mare de participanti decat cel real la acest fond de pensii.
Oficialii Aviva au motivat anterior raportarea inexacta a numarului de participanti printr-o eroare de calcul: clientii care aveau contributie atat in nume propriu, cat si din partea angajatorului au fost numarati de doua ori.
Astfel, Aviva raporta circa 8.000-9.000 de participanti la fondul sau de pensii facultative, cand de fapt numarul era doar putin mai mare de 5.000.
"A fost o eroare de IT pe care ne-o asumam. Este important ca banii clientilor nu au fost afectati in niciun fel", a comentat Shah Rouf, CEO al grupului Aviva in Romania.
Aceasta este a treia sanctiune data prin avertisment scris de catre Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, dupa ce anterior alte doua companii de pensii facultative (ING si BCR) fusesera atentionate in scris pentru alte abateri.
Pe piata de pensii facultative evolueaza in acest moment cinci companii de administrare, a sasea (Raiffeisen Asset Management) neavand inca autorizarea Comisiei pentru fondul de pensii facultative.
Zepter Fond de Pensii ar putea fi scos la vanzare sau fuziona cu alt fond
Zepter Fond de Pensii, unul dintre cei mai mici administratori de pe piata de pensii obligatorii, ar putea vinde fondul sau ar putea fuziona cu un fond rival in perioada urmatoarelor luni, au declarat pentru ZF surse de pe piata. O decizie clara privind viitorul fondului de pensii nu a fost insa lua
Angajatorii, tot mai interesati de pensiile facultative
Aproximativ 58% dintre angajatorii cuprinsi intr-un studiu salarial al companiei de consultanta Hay Group au declarat ca sunt interesati sa contribuie la fondurile de pensii facultative (pilonul III) in beneficiul salariatilor lor. Studiul a fost ieri citat de Radu Vasilescu, manager de pensii facultative la ING Asigurari de Viata.
In acelasi timp, un alt studiu, realizat de AC Nielsen, arata ca interesul angajatilor cu varste cuprinse intre 25 si 52 de ani este foarte ridicat referitor la pensiile facultative, 40% dintre acestia intentionand sa adere la un fond de pensii facultative in urmatorul an.
Desi interesul declarat atat de angajatori, cat si de salariati, este mare, nivelul de informare privind piata si aceste produse este redus.
"Nivelul de cunoastere privitor la sistemul pensiilor facultative este inca la un nivel destul de scazut, mult sub ce ar trebui sa fie. Aceasta problema exista atat la angajatori, cat si la angajati", spune Radu Vasilescu.
Potrivit unui studiu salarial al PricewaterhouseCoopers (PwC), doar 3% dintre angajatorii romani chestionati (companii multinationale) ofereau anul trecut pensii facultative salariatilor proprii. In regiune, ponderea este mult mai mare, arata tot studiile PwC, de circa 67% in Cehia, 52% in Slovacia si de 30% in Ungaria.
"Angajatorii romani nu au inca un interes deosebit in a-si mentine sau motiva angajatii", considera Mihai Seitan, director al brokerului de pensii FinCoP si unul dintre autorii legii pensiilor facultative. El spune ca astfel de beneficii sunt inca departe de a fi adoptate pe scara larga de angajatori pentru
a-si motiva sau pastra salariatii. De asemenea, multi angajatori "nu prea studiaza legea pensiilor facultative si nici nu o prea aplica", afirma Seitan, referindu-se la refuzul unor companii de a vira, asa cum obliga legea, contributiile catre fondurile de pensii alese de propriii salariati.
In acelasi timp, un alt studiu, realizat de AC Nielsen, arata ca interesul angajatilor cu varste cuprinse intre 25 si 52 de ani este foarte ridicat referitor la pensiile facultative, 40% dintre acestia intentionand sa adere la un fond de pensii facultative in urmatorul an.
Desi interesul declarat atat de angajatori, cat si de salariati, este mare, nivelul de informare privind piata si aceste produse este redus.
"Nivelul de cunoastere privitor la sistemul pensiilor facultative este inca la un nivel destul de scazut, mult sub ce ar trebui sa fie. Aceasta problema exista atat la angajatori, cat si la angajati", spune Radu Vasilescu.
Potrivit unui studiu salarial al PricewaterhouseCoopers (PwC), doar 3% dintre angajatorii romani chestionati (companii multinationale) ofereau anul trecut pensii facultative salariatilor proprii. In regiune, ponderea este mult mai mare, arata tot studiile PwC, de circa 67% in Cehia, 52% in Slovacia si de 30% in Ungaria.
"Angajatorii romani nu au inca un interes deosebit in a-si mentine sau motiva angajatii", considera Mihai Seitan, director al brokerului de pensii FinCoP si unul dintre autorii legii pensiilor facultative. El spune ca astfel de beneficii sunt inca departe de a fi adoptate pe scara larga de angajatori pentru
a-si motiva sau pastra salariatii. De asemenea, multi angajatori "nu prea studiaza legea pensiilor facultative si nici nu o prea aplica", afirma Seitan, referindu-se la refuzul unor companii de a vira, asa cum obliga legea, contributiile catre fondurile de pensii alese de propriii salariati.
Allianz-Tiriac Pensii Private: Fondurile de pensii vor investi mai mult in "blue chips"-uri
Fondurile de pensii obligatorii vor investi anul acesta cel mult 50 de milioane de euro pe Bursa de Valori de la Bucuresti, bani care nu pot influenta prea mult piata, spune Dorin Boboc, directorul de investitii al Allianz-Tiriac Pensii Private.
"Daca vorbim strict de volumul activelor care vor intra pe Bursa anul acesta, suma nu ar trebui sa influenteze piata.
Insa multi administratori de fonduri de pensii ar putea fi nevoiti sa cumpere actiuni in acelasi timp si asta ar putea crea uneori presiuni la cumparare" - asa vede Dorin Boboc impactul fondurilor de pensii private obligatorii pe Bursa in acest an.
Directorul de investitii al Allianz-Tiriac Pensii Private spune ca influenta fondurilor pe piata de capital "nu va fi o problema de volum, ci una de timing (temporizare, n.red.)".
Potrivit calculelor sale, cele 18 fonduri de pensii obligatorii de pe piata vor ajunge la sfarsitul anului sa administreze active cumulate de 200 de milioane de euro (dupa ce vor primi contributii timp de opt luni in anul calendaristic 2008, din mai si pana in decembrie).
Din acesti bani, o proportie de 20%-25%, spune Boboc, vor ajunge pe Bursa, adica 40-50 de milioane de euro.
Daca fondurile incep sa colecteze si sa investeasca primele contributii in luna mai (potrivit calendarului oficial), aceasta inseamna ca in fiecare luna a acestui an fondurile de pensii obligatorii vor plasa 5-6 milioane de euro pe Bursa.
Spre comparatie, rulajul mediu lunar al Bursei de Valori a fost in primele doua luni ale acestui an de 225 de milioane de euro.
Directorul de investitii estimeaza ca fondurile de pensii vor face anul acesta plasamente mai degraba conservatoare, inclusiv pe Bursa, unde cel mai probabil vor fi preferate 10-12 titluri-vedeta ("blue chips-uri").
"Piata romaneasca de capital nu ofera in acest moment oportunitati extraordinare de investitii. Este foarte greu sa faci chiar si o diversificare sectoriala a plasamentelor", spune Boboc.
In luna mai, cand fondurile de pensii ar putea plasa primii bani pe Bursa, el vede actiunile la preturi "inca atractive dupa baze fundamentale", dar oricum nu mai jos decat minimul inregistrat in ultimele saptamani.
In principiu, fondurile de pensii vor evita complet piata RASDAQ si pe cea de la Sibiu, atat din considerente legislative, cat si din motive prudentiale, a declarat Boboc. Strategiile investitionale ale fondurilor de pensii vor forma un pluton destul de compact, crede Boboc, dar va exista si un joc de urmarire a strategiilor de plasamente, pentru randamente cat mai mari.
"Exista companii nemultumite de cota de piata atrasa in cele patru luni de aderare, iar acestea ar putea adopta strategii de investitii mai agresive, pentru obtinerea unor randamente mai mari si posibila atragere de noi clienti in acest fel. Daca vor fi mai multe companii care vor evada din pluton, e posibil ca toata piata sa se mute apoi catre investitii mai agresive", comenteaza directorul de investitii.
Singurul risc major pentru randamentele fondurilor de pensii de anul acesta ar fi o eventuala reducere a ratingului Romaniei de catre agentiile de evaluare financiara, care ar provoca pierderi pietei de capital si implicit plasamentelor fondurilor, este opinia sa. Cat priveste investitiile in instrumente cu venit fix, titlurile de stat vor ocupa cea mai mare parte din portofoliul fondurilor de pensii. Ca urmare, respectarea calendarului de emisiuni de titluri de stat de catre Finante va fi vitala.
Fondurile de pensii nu sunt inca sigure daca vor avea in ce titluri de stat sa-si plaseze banii in primele luni de la start, sperand acum ca emisiunile vor fi suficient de dese si vor asigura lichiditatea necesara. "Principala problema a companiilor de administrare a fondurilor de pensii va fi plasarea banilor care vor intra in fond in fiecare luna", spune el, referindu-se la disponibilitatea incerta pe piata a instrumentelor financiare necesare, inclusiv a titlurilor de stat.
Boboc se asteapta ca banii fondurilor de pensii sa ramana in Romania cel putin in primele sase luni de la startul investitiilor, dupa care ar putea incepe sa caute oportunitati mai mari de diversificare a plasamentelor peste hotare.
De aici provine insa si principala nedumerire a fondurilor de pensii: in ce este voie si in ce nu este voie sa plaseze bani pe pietele externe, unde exista instrumente mult mai sofisticate decat prevede legea romaneasca a pensiilor obligatorii? - a incheiat, retoric, el.
"Daca vorbim strict de volumul activelor care vor intra pe Bursa anul acesta, suma nu ar trebui sa influenteze piata.
Insa multi administratori de fonduri de pensii ar putea fi nevoiti sa cumpere actiuni in acelasi timp si asta ar putea crea uneori presiuni la cumparare" - asa vede Dorin Boboc impactul fondurilor de pensii private obligatorii pe Bursa in acest an.
Directorul de investitii al Allianz-Tiriac Pensii Private spune ca influenta fondurilor pe piata de capital "nu va fi o problema de volum, ci una de timing (temporizare, n.red.)".
Potrivit calculelor sale, cele 18 fonduri de pensii obligatorii de pe piata vor ajunge la sfarsitul anului sa administreze active cumulate de 200 de milioane de euro (dupa ce vor primi contributii timp de opt luni in anul calendaristic 2008, din mai si pana in decembrie).
Din acesti bani, o proportie de 20%-25%, spune Boboc, vor ajunge pe Bursa, adica 40-50 de milioane de euro.
Daca fondurile incep sa colecteze si sa investeasca primele contributii in luna mai (potrivit calendarului oficial), aceasta inseamna ca in fiecare luna a acestui an fondurile de pensii obligatorii vor plasa 5-6 milioane de euro pe Bursa.
Spre comparatie, rulajul mediu lunar al Bursei de Valori a fost in primele doua luni ale acestui an de 225 de milioane de euro.
Directorul de investitii estimeaza ca fondurile de pensii vor face anul acesta plasamente mai degraba conservatoare, inclusiv pe Bursa, unde cel mai probabil vor fi preferate 10-12 titluri-vedeta ("blue chips-uri").
"Piata romaneasca de capital nu ofera in acest moment oportunitati extraordinare de investitii. Este foarte greu sa faci chiar si o diversificare sectoriala a plasamentelor", spune Boboc.
In luna mai, cand fondurile de pensii ar putea plasa primii bani pe Bursa, el vede actiunile la preturi "inca atractive dupa baze fundamentale", dar oricum nu mai jos decat minimul inregistrat in ultimele saptamani.
In principiu, fondurile de pensii vor evita complet piata RASDAQ si pe cea de la Sibiu, atat din considerente legislative, cat si din motive prudentiale, a declarat Boboc. Strategiile investitionale ale fondurilor de pensii vor forma un pluton destul de compact, crede Boboc, dar va exista si un joc de urmarire a strategiilor de plasamente, pentru randamente cat mai mari.
"Exista companii nemultumite de cota de piata atrasa in cele patru luni de aderare, iar acestea ar putea adopta strategii de investitii mai agresive, pentru obtinerea unor randamente mai mari si posibila atragere de noi clienti in acest fel. Daca vor fi mai multe companii care vor evada din pluton, e posibil ca toata piata sa se mute apoi catre investitii mai agresive", comenteaza directorul de investitii.
Singurul risc major pentru randamentele fondurilor de pensii de anul acesta ar fi o eventuala reducere a ratingului Romaniei de catre agentiile de evaluare financiara, care ar provoca pierderi pietei de capital si implicit plasamentelor fondurilor, este opinia sa. Cat priveste investitiile in instrumente cu venit fix, titlurile de stat vor ocupa cea mai mare parte din portofoliul fondurilor de pensii. Ca urmare, respectarea calendarului de emisiuni de titluri de stat de catre Finante va fi vitala.
Fondurile de pensii nu sunt inca sigure daca vor avea in ce titluri de stat sa-si plaseze banii in primele luni de la start, sperand acum ca emisiunile vor fi suficient de dese si vor asigura lichiditatea necesara. "Principala problema a companiilor de administrare a fondurilor de pensii va fi plasarea banilor care vor intra in fond in fiecare luna", spune el, referindu-se la disponibilitatea incerta pe piata a instrumentelor financiare necesare, inclusiv a titlurilor de stat.
Boboc se asteapta ca banii fondurilor de pensii sa ramana in Romania cel putin in primele sase luni de la startul investitiilor, dupa care ar putea incepe sa caute oportunitati mai mari de diversificare a plasamentelor peste hotare.
De aici provine insa si principala nedumerire a fondurilor de pensii: in ce este voie si in ce nu este voie sa plaseze bani pe pietele externe, unde exista instrumente mult mai sofisticate decat prevede legea romaneasca a pensiilor obligatorii? - a incheiat, retoric, el.
FinCoP va vinde pensii facultative pentru Allianz-Tiriac si ING
Brokerul de pensii FinCoP va vinde pensii private facultative (pilonul III) pentru Allianz-Tiriac si pentru ING, a declarat pentru ZF Mihai Seitan, directorul general al companiei. FinCoP a fost al doilea broker ca marime pe piata pensiilor obligatorii (pilonul II), atat ca numar de contracte semnat
e (peste 190.000), cat si ca dimensiune a fortei de vanzari (aproape 14.000 de agenti). "Avem deja un contract semnat cu Allianz-Tiriac si suntem in procedura de semnare si cu ING Asigurari de Viata pentru distributia de pensii facultative", a declarat Seitan. Anul acesta, el estimeaza ca numarul de clienti noi ce vor adera la pensiile facultative va fi de circa 150.000.
e (peste 190.000), cat si ca dimensiune a fortei de vanzari (aproape 14.000 de agenti). "Avem deja un contract semnat cu Allianz-Tiriac si suntem in procedura de semnare si cu ING Asigurari de Viata pentru distributia de pensii facultative", a declarat Seitan. Anul acesta, el estimeaza ca numarul de clienti noi ce vor adera la pensiile facultative va fi de circa 150.000.
Afacerile britanicilor de la Aviva au ajuns la 25 mil. euro
Aviva Asigurari de Viata, unul dintre primii zece jucatori de pe piata de profil, a inregistrat anul trecut prime brute subscrise de 83 de milioane de lei (25 de milioane de euro), in crestere cu 30% fata de 2006.
Activele administrate de companie au urcat la 186 de milioane de lei (peste 51,5 mil. euro), cu 38% peste nivelul de la sfarsitul anului precedent.
"Suntem multumiti de rezultatul inregistrat in anul 2007. Am reusit sa crestem semnificativ in ceea ce priveste primele brute subscrise si sa atragem un numar important de clienti noi in portofoliul nostru, in special in timpul campaniei de aderare pentru Pilonul II (pensiile obligatorii - n. red.)", a declarat Shah Rouf, directorul executiv (CEO) al Aviva Group Romania. Principalii concurenti ai britanicilor de la Aviva pe piata locala sunt Asirom, BCR Asigurari de Viata, Asiban si Grawe.
Activele administrate de companie au urcat la 186 de milioane de lei (peste 51,5 mil. euro), cu 38% peste nivelul de la sfarsitul anului precedent.
"Suntem multumiti de rezultatul inregistrat in anul 2007. Am reusit sa crestem semnificativ in ceea ce priveste primele brute subscrise si sa atragem un numar important de clienti noi in portofoliul nostru, in special in timpul campaniei de aderare pentru Pilonul II (pensiile obligatorii - n. red.)", a declarat Shah Rouf, directorul executiv (CEO) al Aviva Group Romania. Principalii concurenti ai britanicilor de la Aviva pe piata locala sunt Asirom, BCR Asigurari de Viata, Asiban si Grawe.
Marsh: Brokerii vor intermedia 7%-8% din pensiile facultative
Brokerii de asigurare si de pensii vor intermedia doar 7%-8% din numarul de contracte noi de pensii private facultative (pilonul III) de anul acesta, estimeaza Daniela Barbieru, senior consultant la Marsh, unul dintre cei mai mari brokeri de asigurare de pe piata.
"In conditiile actuale, anul acesta piata va putea atinge probabil un numar de 200.000-300.000 de participanti la pensiile facultative", a declarat ea. Ca urmare, ponderea brokerilor in acest numar total de clienti ar putea fi de 14.000-24.000, potrivit estimarilor sale.
"In conditiile actuale, anul acesta piata va putea atinge probabil un numar de 200.000-300.000 de participanti la pensiile facultative", a declarat ea. Ca urmare, ponderea brokerilor in acest numar total de clienti ar putea fi de 14.000-24.000, potrivit estimarilor sale.
CNPAS: Loteria pensiilor obligatorii, intre 5 si 17 martie
Loteria pensiilor private obligatorii (pilonul II) va fi organizata intr-o zi din perioada 5-17 martie, a declarat pentru ZF Mariana Campeanu, presedintele Casei Nationale de Pensii si Asigurari Sociale (CNPAS). Pana atunci, CNPAS finalizeaza comparatiile dintre registrul participantilor (care ii in
clude pe cei aproape patru milioane de salariati care si-au ales deja fondul de pensii) cu baza de date privind asiguratii in sistemul public, pentru a vedea care sunt salariatii sub 35 de ani care nu au aderat la niciun fond de pensii. Pe langa acestia, in loterie vor intra si salariatii sub 35 de ani care au semnat cu mai mult de un singur fond de pensii, adeziunile lor fiind astfel invalidate. Per total, numarul celor cuprinsi in loterie ar putea depasi jumatate de milion de salariati, potrivit unor estimari anterioare ale CNPAS. Numarul exact al acestora, precum si data organizarii loteriei, vor fi comunicate de Casa de Pensii zilele urmatoare, a mai declarat Mariana Campeanu. Redistribuirea clientilor noi se va face proportional cu cota de piata deja acumulata.
clude pe cei aproape patru milioane de salariati care si-au ales deja fondul de pensii) cu baza de date privind asiguratii in sistemul public, pentru a vedea care sunt salariatii sub 35 de ani care nu au aderat la niciun fond de pensii. Pe langa acestia, in loterie vor intra si salariatii sub 35 de ani care au semnat cu mai mult de un singur fond de pensii, adeziunile lor fiind astfel invalidate. Per total, numarul celor cuprinsi in loterie ar putea depasi jumatate de milion de salariati, potrivit unor estimari anterioare ale CNPAS. Numarul exact al acestora, precum si data organizarii loteriei, vor fi comunicate de Casa de Pensii zilele urmatoare, a mai declarat Mariana Campeanu. Redistribuirea clientilor noi se va face proportional cu cota de piata deja acumulata.
Prima Pensie si OTP isi vand fondurile de pensii obligatorii
Prima Pensie si OTP au decis sa isi vanda fondurile de pensii private obligatorii si au inceput negocieri cu alti administratori pentru a iesi din aceasta afacere, au declarat pentru ZF surse de pe piata.
OTP si Prima Pensie au strans fiecare putin peste 20.000 de participanti in campania de patru luni a pensiilor private obligatorii. Ungurii de la OTP s-au clasat pe locul 12, cu 20.347 de clienti in fondul sau de pensii, in timp ce slovenii de la Prima Pensie au ocupat locul 13, cu 20.004 clienti. Acum, cele doua companii de pensii au decis sa isi vanda portofoliile de clienti si cauta posibili cumparatori printre ceilalti administratori, au declarat pentru ZF surse de pe piata. Zilele trecute, si despre Zepter (fondul de pe locul 16, cu 1.558 de clienti) a aparut pe piata stirea privind decizia de vanzare in urmatoarele doua-trei luni.
OTP si Prima Pensie au strans fiecare putin peste 20.000 de participanti in campania de patru luni a pensiilor private obligatorii. Ungurii de la OTP s-au clasat pe locul 12, cu 20.347 de clienti in fondul sau de pensii, in timp ce slovenii de la Prima Pensie au ocupat locul 13, cu 20.004 clienti. Acum, cele doua companii de pensii au decis sa isi vanda portofoliile de clienti si cauta posibili cumparatori printre ceilalti administratori, au declarat pentru ZF surse de pe piata. Zilele trecute, si despre Zepter (fondul de pe locul 16, cu 1.558 de clienti) a aparut pe piata stirea privind decizia de vanzare in urmatoarele doua-trei luni.
Vanzarile corporate au facut BCR Prudent cel mai mare fond de pensii facultative
Fondul de pensii private facultative BCR Prudent, administrat de BCR Asigurari de Viata, a devenit cel mai mare fond de pe piata si dupa numarul de participanti, dupa ce in decembrie anul trecut a ajuns pe primul loc dupa active.
Fondul BCR Prudent a castigat in ultima saptamana din februarie aproape 4.700 de clienti noi si active de 0,9 milioane de lei. Astfel, BCR Prudent a devenit cel mai mare fond de pensii facultative dupa numarul de cotizanti (cu 16.344 de clienti), depasind cele doua fonduri administrate de Allianz-Tiriac Pensii Private.
BCR are acum prin fondul sau 24% din numarul de cotizanti la pensiile facultative (pilonul III) si aproape 41% din activele totale ale sistemului, adica 2,33 mil. euro din 5,74 mil. euro.
"Au fost cateva contracte corporate, dar si vanzari retail care au dus fondul la peste 16.000 de participanti", a declarat pentru ZF Florina Vizinteanu, CEO al BCR Asigurari de Viata.
Ea spune ca vanzarile corporate (companii care cotizeaza la fondurile de pensii facultative in favoarea salariatilor proprii) vor asigura cea mai mare parte a cresterii pietei de pensii facultative de anul acesta. In acelasi timp, vanzarile retail (clienti individuali) vor creste incet, dar sigur, spune Vizinteanu.
"Piata pensiilor facultative nu va exploda anul acesta", afirma ea. "Contractele corporate se incheie greu, tot ce am semnat acum reprezinta de fapt munca de la sfarsitul anului trecut. La fel, negocierile pe care le avem acum cu unii angajatori se vor concretiza in contracte abia spre sfarsitul acestui an", a declarat sefa BCR Asigurari de Viata.
Fondul BCR Prudent a inceput sa creasca semnificativ la sfarsitul anului trecut, cand grupul BCR a decis sa contribuie in numele angajatilor sai la fondul de pensii facultative gestionat de compania de asigurari de viata a grupului. Atunci, numarul de participanti a crescut cu aproape 10.000, iar activele au crescut cu aproape doua milioane de euro.
La nivelul acestui an, companiile de pe piata pensiilor facultative estimeaza ca numarul clientilor va creste cu cateva sute de mii, in timp ce numarul administratorilor de fonduri ar putea ajunge la 10-11 (fata de 5 in prezent), iar cel al fondurilor la 14, fata de 7 in prezent.
La sfarsitul lunii februarie, numarul total de cotizanti de pe aceasta piata era de 70.000, iar activele pietei erau de 5,74 milioane de euro, potrivit datelor publicate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
Allianz-Tiriac Pensii Private, care gestioneaza doua fonduri de pensii facultative, ramane lider al numarului total de clienti pe aceasta piata, insa niciunul din cele doua fonduri (AZT Moderato sau AZT Vivace) nu mai depaseste acum BCR Prudent la numarul de clienti.
Pe piata mai activeaza un fond cu peste 10.000 de participanti, ING Clasic (administrat de ING Asigurari de Viata), restul fondurilor avand o participare sub acest nivel.
Numarul total de participanti de pe piata a crescut in primele doua luni ale acestui an cu circa 14.000, adica un ritm de 25% fata de sfarsitul anului trecut.
La capitolul active administrare, BCR ocupa tot primul loc, cu 41% din piata, fiind urmat de cele doua fonduri ale Allianz-Tiriac (care au impreuna aproape 30%) si de ING.
La cresterea de anul acesta a pietei pensiilor facultative vor contribui si brokerii (de asigurari si de pensii) autorizati sa vanda aceste produse.
Wanda Nahlik, director general al brokerului de asigurare OVB, estimeaza ca numarul de clienti noi ce vor semna un contract de pensie facultativa in 2008 va fi de circa 300.000.
De altfel, aceasta este si estimarea medie avansata pana acum de majoritatea jucatorilor de pe aceasta piata. Din cei 300.000 de clienti noi, Wanda Nahlik apreciaza ca brokerii vor intermedia circa 10% (adica 30.000 de contracte).
Marsh, unul dintre cei mai mari brokeri de asigurare de pe piata, are estimari asemanatoare: 200.000 de clienti noi la nivelul pietei de pensii facultative anul acesta si o intermediere de circa 7%-8% din partea brokerilor.
Spre comparatie, in campania pensiilor private obligatorii (pilonul II), brokerii de pensii au avut o pondere de circa 25% in vanzari totale.
"Exista doua categorii de brokeri: cei care vand aproape exclusiv asigurari de bunuri si au un portofoliu format in proportie de 90% din clienti corporate si brokerii care vand in mare parte asigurari de viata si care au vandut si pensii private obligatorii. Acestia au in proportie de 90% un portofoliu de clienti persoane fizice. Produsul de pensie facultativa are ca target principal clientii corporate. Prin urmare, e greu de spus daca brokerii vor reusi sa aiba un rol semnificativ pe piata. Cred ca brokerii ar putea sa atinga o cota de piata de 10% din totalul de clienti la pensiile facultative", a declarat Wanda Nahlik.
Asirom Concordia asteapta licenta de administrator de pensii facultative
Asirom Concordia, societate detinuta de Asirom, ar putea fi primul administrator de pensii facultative care va intra pe piata in acest an, compania fiind acum in curs de autorizare de catre Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). "Cred ca pensiile facultative sunt un business mult mai profitabil decat pensiile obligatorii", afirma Boris Schneider, directorul general al Asirom. Asirom-Concordia a fost infiintata in 1997 si a functionat ca societate de asigurari pana la sfarsitul anului trecut, cand actionarii au decis schimbarea obiectului de activitate in administrare de fonduri de pensii facultative. Pe piata asigurarilor, Asirom-Concordia a fost unul dintre cei mai mici jucatori. In 2006, compania a ocupat locul 36 pe piata, adica penultimul loc, cu prime brute subscrise de circa 77.000 de euro (271.000 de lei). Societatea si-a transferat la sfarsitul lui 2007 portofoliul de polite de asigurari catre Asirom. Asirom-Concordia are un capital social de peste 2,2 milioane de euro (8 milioane de lei), peste nivelul cerut de legislatia in vigoare pentru administratorii de pensii facultative, de 1,5 milioane de euro. Potrivit unor declaratii anterioare ale lui Boris Schneider, Asirom Concordia va incepe vanzarea pensiilor facultative in prima jumatate a acestui an. Angela Placinta
Fondul BCR Prudent a castigat in ultima saptamana din februarie aproape 4.700 de clienti noi si active de 0,9 milioane de lei. Astfel, BCR Prudent a devenit cel mai mare fond de pensii facultative dupa numarul de cotizanti (cu 16.344 de clienti), depasind cele doua fonduri administrate de Allianz-Tiriac Pensii Private.
BCR are acum prin fondul sau 24% din numarul de cotizanti la pensiile facultative (pilonul III) si aproape 41% din activele totale ale sistemului, adica 2,33 mil. euro din 5,74 mil. euro.
"Au fost cateva contracte corporate, dar si vanzari retail care au dus fondul la peste 16.000 de participanti", a declarat pentru ZF Florina Vizinteanu, CEO al BCR Asigurari de Viata.
Ea spune ca vanzarile corporate (companii care cotizeaza la fondurile de pensii facultative in favoarea salariatilor proprii) vor asigura cea mai mare parte a cresterii pietei de pensii facultative de anul acesta. In acelasi timp, vanzarile retail (clienti individuali) vor creste incet, dar sigur, spune Vizinteanu.
"Piata pensiilor facultative nu va exploda anul acesta", afirma ea. "Contractele corporate se incheie greu, tot ce am semnat acum reprezinta de fapt munca de la sfarsitul anului trecut. La fel, negocierile pe care le avem acum cu unii angajatori se vor concretiza in contracte abia spre sfarsitul acestui an", a declarat sefa BCR Asigurari de Viata.
Fondul BCR Prudent a inceput sa creasca semnificativ la sfarsitul anului trecut, cand grupul BCR a decis sa contribuie in numele angajatilor sai la fondul de pensii facultative gestionat de compania de asigurari de viata a grupului. Atunci, numarul de participanti a crescut cu aproape 10.000, iar activele au crescut cu aproape doua milioane de euro.
La nivelul acestui an, companiile de pe piata pensiilor facultative estimeaza ca numarul clientilor va creste cu cateva sute de mii, in timp ce numarul administratorilor de fonduri ar putea ajunge la 10-11 (fata de 5 in prezent), iar cel al fondurilor la 14, fata de 7 in prezent.
La sfarsitul lunii februarie, numarul total de cotizanti de pe aceasta piata era de 70.000, iar activele pietei erau de 5,74 milioane de euro, potrivit datelor publicate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
Allianz-Tiriac Pensii Private, care gestioneaza doua fonduri de pensii facultative, ramane lider al numarului total de clienti pe aceasta piata, insa niciunul din cele doua fonduri (AZT Moderato sau AZT Vivace) nu mai depaseste acum BCR Prudent la numarul de clienti.
Pe piata mai activeaza un fond cu peste 10.000 de participanti, ING Clasic (administrat de ING Asigurari de Viata), restul fondurilor avand o participare sub acest nivel.
Numarul total de participanti de pe piata a crescut in primele doua luni ale acestui an cu circa 14.000, adica un ritm de 25% fata de sfarsitul anului trecut.
La capitolul active administrare, BCR ocupa tot primul loc, cu 41% din piata, fiind urmat de cele doua fonduri ale Allianz-Tiriac (care au impreuna aproape 30%) si de ING.
La cresterea de anul acesta a pietei pensiilor facultative vor contribui si brokerii (de asigurari si de pensii) autorizati sa vanda aceste produse.
Wanda Nahlik, director general al brokerului de asigurare OVB, estimeaza ca numarul de clienti noi ce vor semna un contract de pensie facultativa in 2008 va fi de circa 300.000.
De altfel, aceasta este si estimarea medie avansata pana acum de majoritatea jucatorilor de pe aceasta piata. Din cei 300.000 de clienti noi, Wanda Nahlik apreciaza ca brokerii vor intermedia circa 10% (adica 30.000 de contracte).
Marsh, unul dintre cei mai mari brokeri de asigurare de pe piata, are estimari asemanatoare: 200.000 de clienti noi la nivelul pietei de pensii facultative anul acesta si o intermediere de circa 7%-8% din partea brokerilor.
Spre comparatie, in campania pensiilor private obligatorii (pilonul II), brokerii de pensii au avut o pondere de circa 25% in vanzari totale.
"Exista doua categorii de brokeri: cei care vand aproape exclusiv asigurari de bunuri si au un portofoliu format in proportie de 90% din clienti corporate si brokerii care vand in mare parte asigurari de viata si care au vandut si pensii private obligatorii. Acestia au in proportie de 90% un portofoliu de clienti persoane fizice. Produsul de pensie facultativa are ca target principal clientii corporate. Prin urmare, e greu de spus daca brokerii vor reusi sa aiba un rol semnificativ pe piata. Cred ca brokerii ar putea sa atinga o cota de piata de 10% din totalul de clienti la pensiile facultative", a declarat Wanda Nahlik.
Asirom Concordia asteapta licenta de administrator de pensii facultative
Asirom Concordia, societate detinuta de Asirom, ar putea fi primul administrator de pensii facultative care va intra pe piata in acest an, compania fiind acum in curs de autorizare de catre Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). "Cred ca pensiile facultative sunt un business mult mai profitabil decat pensiile obligatorii", afirma Boris Schneider, directorul general al Asirom. Asirom-Concordia a fost infiintata in 1997 si a functionat ca societate de asigurari pana la sfarsitul anului trecut, cand actionarii au decis schimbarea obiectului de activitate in administrare de fonduri de pensii facultative. Pe piata asigurarilor, Asirom-Concordia a fost unul dintre cei mai mici jucatori. In 2006, compania a ocupat locul 36 pe piata, adica penultimul loc, cu prime brute subscrise de circa 77.000 de euro (271.000 de lei). Societatea si-a transferat la sfarsitul lui 2007 portofoliul de polite de asigurari catre Asirom. Asirom-Concordia are un capital social de peste 2,2 milioane de euro (8 milioane de lei), peste nivelul cerut de legislatia in vigoare pentru administratorii de pensii facultative, de 1,5 milioane de euro. Potrivit unor declaratii anterioare ale lui Boris Schneider, Asirom Concordia va incepe vanzarea pensiilor facultative in prima jumatate a acestui an. Angela Placinta
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
