Publicatia The New York Sun, lansata in urma cu sase ani, cade prada crizei financiare din Statele Unite ale Americii, urmand sa fie inchisa.
Editorul Seth Lipsky a declarat ca timp de trei saptamani a incercat sa obtina sprijin financiar pentru a continua plublicarea The New York Sun. Acesta a mai spus ca inchiderea ziarului este o decizie logica, avand in vedere ca publicatia are mari probleme financiar.
De-a lungul lunii septembrie conducerea The New York Sun a incercat sa atraga sponsori prin lansarea in cadrul paginii de editorial a unui anunt conform caruia publicatia are probleme financiare si ca va fi inchisa daca nu este finantata.
miercuri, 29 aprilie 2009
Vosganian: Între 2009-2013 România va atrage investiţii de 250 miliarde de euro
România nu îşi va reduce
creşterea economică în următorii ani! Dimpotrivă: până în 2013, va atrage investiţii de peste 250 de miliarde de euro. Este mesajul transmis de ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian. Oficialul are şi un argument: 2008 a fost cel mai bun an economic al României moderne
într-un context internaţional deloc favorabil, fapt care ar trebui să le ridice moralul oamenilor de afaceri
.
"Un proces investiţional de peste 250 de miliarde de euro
garantează un ritm de creştere de cel puţin 5-6%, considerabil pentru o ţară de mărimea României. Media de creştere economică a Uniunii Europene este de 1,5, iar în România este de 9%", a declarat Vosganian.
Ministrul a menţionat şi care va fi componenţa celor 250 de miliarde de euro: între 35-40 de miliarde vor proveni din investiţiile străine directe, alte 70 de miliarde de la bugetul de stat, iar între 18 şi 20 de miliarde de euro vor rezulta din investiţiile în sectorul energetic. Lista este completată cu fonduri din contribuţia Uniunii Europene şi cu cel puţin 120 de miliarde de euro din investiţiile companiilor româneşti.
creşterea economică în următorii ani! Dimpotrivă: până în 2013, va atrage investiţii de peste 250 de miliarde de euro. Este mesajul transmis de ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian. Oficialul are şi un argument: 2008 a fost cel mai bun an economic al României moderne
într-un context internaţional deloc favorabil, fapt care ar trebui să le ridice moralul oamenilor de afaceri
.
"Un proces investiţional de peste 250 de miliarde de euro
garantează un ritm de creştere de cel puţin 5-6%, considerabil pentru o ţară de mărimea României. Media de creştere economică a Uniunii Europene este de 1,5, iar în România este de 9%", a declarat Vosganian.
Ministrul a menţionat şi care va fi componenţa celor 250 de miliarde de euro: între 35-40 de miliarde vor proveni din investiţiile străine directe, alte 70 de miliarde de la bugetul de stat, iar între 18 şi 20 de miliarde de euro vor rezulta din investiţiile în sectorul energetic. Lista este completată cu fonduri din contribuţia Uniunii Europene şi cu cel puţin 120 de miliarde de euro din investiţiile companiilor româneşti.
Majorarea salariilor profesorilor va mari deficitul bugetar la 3% din PIB
Deficitul bugetar va depasi 3% din produsul intern brut (PIB) in 2008, iar tinta de inflatie stabilita de BNR pentru anul viitor va fi depasita in cazul in care salariile profesorilor vor creste cu 50%, au declarat, pentru NewsIn, reprezentanti ai Bancii Nationale a Romaniei (BNR).
"Deficitul bugetar nu mai poate fi mentinut sub pragul de 3% din PIB in acest an daca salariile profesorilor vor creste de la 1 octombrie cu 50%, iar presiunea pusa pe inflatie anul viitor va fi foarte mare. Efectele cresterilor salariale se vor vedea in 2009 cand tinta de inflatie stabilita de BNR va fi depasita", sustin reprezentanti ai bancii centrale.
BNR tinteste o inflatie de 3,8%, plus
sau minus un punct procentul, pentru sfarsitul acestui an, dar anticipeaza o inflatie de 6,6%, in vreme ce pentru finalul lui 2009 tinteste o inflatie de 3,5%, cu intervalul aferent de s/- 1 pp.
Analistii economici considera ca, odata cu depasirea deficitului bugetar de 3% din PIB, Romania risca sa fie sanctionata de Comisia Europeana si sa piarda, astfel, miliarde de euro din fondurile comunitare.
"Deficitul bugetar va depasi fara discutii 3% din PIB, iar acest lucru va avea ca efect scaderea ratingurilor de tara ale Romaniei, diminuarea investitiilor straine, scaderea proportiei de atragere a fondurilor UE si nu in ultimul rand accelerarea inflatiei", a spus consultantul financiar Bogdan Baltazar, pentru NewsIn.
Acesta sustine ca majorarile salariale ale bugetarilor din aceasta toamna ar putea costa
bugetul Romaniei 10 miliarde euro.
La randul sau, analistul economic Ilie Serbanescu considera ca Romania ar putea fi sanctionata de Comisia Europeana pentru depasirea unui deficit bugetar de 3% din PIB si atrage atentia ca din cauza creserilor salariale vor fi sistate investitiile din infrastructura, scoli si spitale.
Potrivit
directorului Grupului de Economie Aplicata, Liviu Voinea, foarte multi profesori nu vor beneficia de cresterea salariilor cu 50% pentru ca un numar mare
de localitati din Romania nu vor putea sustine din bugetele locale aceste majorari.
"Salarii nu se dau decat daca exista disponibilitati banesti, iar in acest moment sunt universitati si orase care nu au avut bani pentru a plati restantele profesorilor. Orasele si comunele vor trebui sa introduca noi taxe sau sa le cresca pe cele vechi pentru a plati aceste majorari", a explicat Voinea.
Specialistul in probleme de fiscalitate Gabriel Biris sustine ca romanii vor plati scump pentru cresterea deficitului din acest an, in contextul in care costul creditului a crescut foarte mult in 2008, ca urmare a crizei financiare internationale. Biris a afirmat ca majorarea salariilor profesorilor cu 50%, de la 1 octombrie, necesita un efort bugetar de cel putin 150 milioane euro.
Ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian, declara marti ca majorarea salariilor din invatamant ar trebui amanata pentru urmatorul guvern, intrucat efortul financiar necesar va fi de peste un miliard de euro, nivel ce depaseste investitiile totale in educatie din acest an.
La randul sau, ministrul educatiei, Cristian Adomnitei, care a votat marti in Parlament majorarea salariilor pentru profesori, a sustinut, miercuri, la Iasi, ca orice crestere a salariilor de peste 9%, cat era prevazut in buget, inseamna un efort bugetar de 1 miliard lei pana la sfarsitul anului, iar de anul viitor nu vor fi bani pentru investitii.
Camera Deputatilor a adoptat marti, cu 254 de voturi pentru, legea prin care salariile cadrelor didactice se majoreaza cu peste 50% incepand de la 1 octombrie, actul normativ mergand spre promulgare la presedintele Romaniei.
Legea de aprobare a OUG 15/2008 prevede, datorita unui amendament al PSD, ca salariile profesorilor universitari sa creasca cu 74%, iar cele ale cadrelor didactice din sistemul preuniversitar sa se mareasca cu 54%. De aceasta masura ar urma sa beneficieze 277.318 profesori din Romania.
Premierul Tariceanu a calificat votul deputatilor ca fiind un gest de "superpopulism", precizand ca majorarea nu este sustenabila economic, iar parlamentarii ar fi trebuit sa se gandeasca de unde vor lua bani pentru cresterea salariilor.
Presedintele Traian Basescu a anuntat, miercuri, ca va promulga legea privind majorarea cu 50% a salariilor cadrelor didactice, act normativ adoptat de Parlament marti, in unanimitate.
"Deficitul bugetar nu mai poate fi mentinut sub pragul de 3% din PIB in acest an daca salariile profesorilor vor creste de la 1 octombrie cu 50%, iar presiunea pusa pe inflatie anul viitor va fi foarte mare. Efectele cresterilor salariale se vor vedea in 2009 cand tinta de inflatie stabilita de BNR va fi depasita", sustin reprezentanti ai bancii centrale.
BNR tinteste o inflatie de 3,8%, plus
sau minus un punct procentul, pentru sfarsitul acestui an, dar anticipeaza o inflatie de 6,6%, in vreme ce pentru finalul lui 2009 tinteste o inflatie de 3,5%, cu intervalul aferent de s/- 1 pp.
Analistii economici considera ca, odata cu depasirea deficitului bugetar de 3% din PIB, Romania risca sa fie sanctionata de Comisia Europeana si sa piarda, astfel, miliarde de euro din fondurile comunitare.
"Deficitul bugetar va depasi fara discutii 3% din PIB, iar acest lucru va avea ca efect scaderea ratingurilor de tara ale Romaniei, diminuarea investitiilor straine, scaderea proportiei de atragere a fondurilor UE si nu in ultimul rand accelerarea inflatiei", a spus consultantul financiar Bogdan Baltazar, pentru NewsIn.
Acesta sustine ca majorarile salariale ale bugetarilor din aceasta toamna ar putea costa
bugetul Romaniei 10 miliarde euro.
La randul sau, analistul economic Ilie Serbanescu considera ca Romania ar putea fi sanctionata de Comisia Europeana pentru depasirea unui deficit bugetar de 3% din PIB si atrage atentia ca din cauza creserilor salariale vor fi sistate investitiile din infrastructura, scoli si spitale.
Potrivit
directorului Grupului de Economie Aplicata, Liviu Voinea, foarte multi profesori nu vor beneficia de cresterea salariilor cu 50% pentru ca un numar mare
de localitati din Romania nu vor putea sustine din bugetele locale aceste majorari.
"Salarii nu se dau decat daca exista disponibilitati banesti, iar in acest moment sunt universitati si orase care nu au avut bani pentru a plati restantele profesorilor. Orasele si comunele vor trebui sa introduca noi taxe sau sa le cresca pe cele vechi pentru a plati aceste majorari", a explicat Voinea.
Specialistul in probleme de fiscalitate Gabriel Biris sustine ca romanii vor plati scump pentru cresterea deficitului din acest an, in contextul in care costul creditului a crescut foarte mult in 2008, ca urmare a crizei financiare internationale. Biris a afirmat ca majorarea salariilor profesorilor cu 50%, de la 1 octombrie, necesita un efort bugetar de cel putin 150 milioane euro.
Ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian, declara marti ca majorarea salariilor din invatamant ar trebui amanata pentru urmatorul guvern, intrucat efortul financiar necesar va fi de peste un miliard de euro, nivel ce depaseste investitiile totale in educatie din acest an.
La randul sau, ministrul educatiei, Cristian Adomnitei, care a votat marti in Parlament majorarea salariilor pentru profesori, a sustinut, miercuri, la Iasi, ca orice crestere a salariilor de peste 9%, cat era prevazut in buget, inseamna un efort bugetar de 1 miliard lei pana la sfarsitul anului, iar de anul viitor nu vor fi bani pentru investitii.
Camera Deputatilor a adoptat marti, cu 254 de voturi pentru, legea prin care salariile cadrelor didactice se majoreaza cu peste 50% incepand de la 1 octombrie, actul normativ mergand spre promulgare la presedintele Romaniei.
Legea de aprobare a OUG 15/2008 prevede, datorita unui amendament al PSD, ca salariile profesorilor universitari sa creasca cu 74%, iar cele ale cadrelor didactice din sistemul preuniversitar sa se mareasca cu 54%. De aceasta masura ar urma sa beneficieze 277.318 profesori din Romania.
Premierul Tariceanu a calificat votul deputatilor ca fiind un gest de "superpopulism", precizand ca majorarea nu este sustenabila economic, iar parlamentarii ar fi trebuit sa se gandeasca de unde vor lua bani pentru cresterea salariilor.
Presedintele Traian Basescu a anuntat, miercuri, ca va promulga legea privind majorarea cu 50% a salariilor cadrelor didactice, act normativ adoptat de Parlament marti, in unanimitate.
Croaţia a ales amplasamentul pentru un terminal de gaze naturale lichefiate
Guvernul croat a anunţat, marţi, că a ales un amplasament pe insula Krk din nordul Mării Adriatice pentru construcţia unui terminal de gaze
naturale lichefiate, care să diversifice sursele de gaze naturale
pentru Europa, ce depinde foarte mult de Rusia.
Decizia va permite începerea lucrărilor de inspecţie a terenului şi a pregătirilor pentru construcţie, a declarat vicepremierul croat, Damir Polancec, citat de agenţia de presă croată Hina.
naturale lichefiate, care să diversifice sursele de gaze naturale
pentru Europa, ce depinde foarte mult de Rusia.
Decizia va permite începerea lucrărilor de inspecţie a terenului şi a pregătirilor pentru construcţie, a declarat vicepremierul croat, Damir Polancec, citat de agenţia de presă croată Hina.
Ce nu ştiţi despre creditele în franci elveţieni
De multă vreme se vehiculează "binefacerile şi beneficiile" solicitării şi obţinerii unui credit în CHF (franc elveţian). Susţinătorii acestei monede mizează pe avantajele pe care CHF le prezintă la contractarea unui credit:
- dobânzile mici practicate de instituţiile financiare bancare, în medie 5%
- cursul valutar stabil 2,1826 RON
, cel mai mic curs în anul 2008 până la 2,4269, cel mai mare
- stabilitatea şi nivelul economico-social al ţării de provenienţă.
Totuşi, analiştii financiari FinZoom.ro doresc să prezinte şi câteva dezavantaje ale creditului în CHF.
În cazul creditelor
ipotecare în CHF, gradul de acoperire cu garanţii al creditului este mai mare decât cel în EUR (de exemplu, la Banca Românească pentru creditul în CHF gradul de acoperire este de 133%, iar pentru cel în EUR gradul de acoperire este de 118%). Prin gradul de acoperire se înţelege că valoarea
ce reiese din evaluarea imobilului adus în garanţie trebuie să fie cu 33% mai mare decât suma obţinută prin intermediul creditului. Valoarea ce reiese din evaluare nu este egală cu preţul de vânzare-cumpărare al imobilului, deci, suma ce va fi obţinută nu este îndestulătoare.
Există voci marcante în sfera financiar-bancară europeană care nu încurajează solicitarea unui credit în monedă străină: Annik Lambert - secretar general al Federaţiei Europene a Creditului Ipotecar - care s-a arătat împotriva creditelor în alte monede decât cele naţionale - şi Pierre Mirabaud - preşedintele Organizaţiei Bancherilor Elveţieni - care într-un recent interviu susţine riscul crescut al obţinerii unui credit în CHF din cauza posibilei aprecieri a monedei ce atrage după ea riscul valutar.
Astfel, deşi în România sunt aproximativ 30 de instituţii bancare, numai şapte acordă credite în CHF, considerând riscul valutar mult prea mare
.
- dobânzile mici practicate de instituţiile financiare bancare, în medie 5%
- cursul valutar stabil 2,1826 RON
, cel mai mic curs în anul 2008 până la 2,4269, cel mai mare
- stabilitatea şi nivelul economico-social al ţării de provenienţă.
Totuşi, analiştii financiari FinZoom.ro doresc să prezinte şi câteva dezavantaje ale creditului în CHF.
În cazul creditelor
ipotecare în CHF, gradul de acoperire cu garanţii al creditului este mai mare decât cel în EUR (de exemplu, la Banca Românească pentru creditul în CHF gradul de acoperire este de 133%, iar pentru cel în EUR gradul de acoperire este de 118%). Prin gradul de acoperire se înţelege că valoarea
ce reiese din evaluarea imobilului adus în garanţie trebuie să fie cu 33% mai mare decât suma obţinută prin intermediul creditului. Valoarea ce reiese din evaluare nu este egală cu preţul de vânzare-cumpărare al imobilului, deci, suma ce va fi obţinută nu este îndestulătoare.
Există voci marcante în sfera financiar-bancară europeană care nu încurajează solicitarea unui credit în monedă străină: Annik Lambert - secretar general al Federaţiei Europene a Creditului Ipotecar - care s-a arătat împotriva creditelor în alte monede decât cele naţionale - şi Pierre Mirabaud - preşedintele Organizaţiei Bancherilor Elveţieni - care într-un recent interviu susţine riscul crescut al obţinerii unui credit în CHF din cauza posibilei aprecieri a monedei ce atrage după ea riscul valutar.
Astfel, deşi în România sunt aproximativ 30 de instituţii bancare, numai şapte acordă credite în CHF, considerând riscul valutar mult prea mare
.
Fostul director al AIG vrea să cumpere activele companiei
Maurice Greenberg, fostul director executiv al American International Group (AIG), a cerut actualului director al grupului permisiunea de a lansa o ofertă pentru activele companiei, în contextul în care aceasta vrea să înapoieze împrumutul acordat de către autorităţile federale, conform Reuters.
Edward Liddy, actualul director executiv, a preluat conducerea AIG în urmă cu două săptămâni, după ce Federal Reserve a acordat companiei un împrumut de 85 miliarde dolari
, în schimbul a 79,9% din acţiunile AIG, pentru salvarea acesteia de la faliment.
Oficialii AIG sunt pregătiţi să vândă active ale grupului pentru înapoierea împrumutului acordat, în contextul în care acţionarii doresc să păstreze controlul companiei.
Printre aceste active, AIG vrea să vândă unitatea sa de leasing pentru aeronave, reasiguratorul Transatlantic Holdings şi London City Airport, potrivit
unor rapoarte.
Greenberg a înaintat o scrisoare de intenţie pe 29 septembrie şi a subliniat
că vânzarea activelor are loc "fără transparenţă şi fără posibilitatea participării altor persoane interesate la discuţii", ce ar ajuta asiguratorul să obţină cel mai bun preţ pentru acţionarii săi.
Autenticitatea scrisorii de intenţie, a cărei existenţă a fost raportată prima dată de către pagina de internet a cotidianului Wall Street Journal, a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al lui Greenberg, Glen Rochkind.
În scrisoare, Greenberg a menţionat că Liddy are datoria să obţină cel mai bun preţ posibil, iar acest lucru nu este posibil dacă acesta va ignora ofertele venite din partea potenţialilor cumpărători calificaţi.
Greenberg a renunţat la conducerea AIG în 2005, în urma unui scandal de contabilitate
, fiind ameninţat că va fi pus sub urmărire penală de către procurorul statului New York, Eliot Spitzer. Greenberg a negat orice acuzaţie.
Edward Liddy, actualul director executiv, a preluat conducerea AIG în urmă cu două săptămâni, după ce Federal Reserve a acordat companiei un împrumut de 85 miliarde dolari
, în schimbul a 79,9% din acţiunile AIG, pentru salvarea acesteia de la faliment.
Oficialii AIG sunt pregătiţi să vândă active ale grupului pentru înapoierea împrumutului acordat, în contextul în care acţionarii doresc să păstreze controlul companiei.
Printre aceste active, AIG vrea să vândă unitatea sa de leasing pentru aeronave, reasiguratorul Transatlantic Holdings şi London City Airport, potrivit
unor rapoarte.
Greenberg a înaintat o scrisoare de intenţie pe 29 septembrie şi a subliniat
că vânzarea activelor are loc "fără transparenţă şi fără posibilitatea participării altor persoane interesate la discuţii", ce ar ajuta asiguratorul să obţină cel mai bun preţ pentru acţionarii săi.
Autenticitatea scrisorii de intenţie, a cărei existenţă a fost raportată prima dată de către pagina de internet a cotidianului Wall Street Journal, a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al lui Greenberg, Glen Rochkind.
În scrisoare, Greenberg a menţionat că Liddy are datoria să obţină cel mai bun preţ posibil, iar acest lucru nu este posibil dacă acesta va ignora ofertele venite din partea potenţialilor cumpărători calificaţi.
Greenberg a renunţat la conducerea AIG în 2005, în urma unui scandal de contabilitate
, fiind ameninţat că va fi pus sub urmărire penală de către procurorul statului New York, Eliot Spitzer. Greenberg a negat orice acuzaţie.
Ruşii plătesc 220 milioane de euro pentru Lada... Logan
Logan se apropie de momentul în care va putea fi declarată maşina mondială. Concret, AvtoVaz, cel mai mare constructor de automobile din Rusia, care produce Lada, va plăti grupului Renault 100 de milioane de euro pentru licenţa platformei B0, pe care este construită familia de modele
Logan.
De asemenea, conform Automotive News Europe, AvtoVaz va plăti către Renault alte 120 de milioane de euro, pentru licenţa a două motoare Renault, ce vor fi utilizate pentru generaţiile viitoare ale Lada. Potrivit unor articole anterioare apărute în presa rusă, licenţa este pentru 450.000 de motoare de 1,4 şi 1,6 litri.
70% din producţia locală
Renault a semnat, la sfârşitul lunii februarie, la Moscova, acordul pentru preluarea unei participaţii de 25% la AvtoVAZ, pentru un miliard de dolari, tranzacţia urmând să conducă, potrivit preşedintelui grupului francez, Carlos Ghosn, la formarea celui de-al treilea mare producător de automobile la nivel mondial.
Grupul rus este unul dintre cei mai mari producători de automobile din Europa şi lider pe piaţa din Rusia, unde controlează circa 70% din producţia locală.
Capacitatea de producţie a AvtoVAZ permite fabricarea a 750.000 de maşini anual.
AvtoVAZ produce 14 modele pe şase segmente, printre care Lada Kalina, Lada Priora şi Lada 4ő4, şi deţine o companie mixtă cu General Motors, care fabrică vehiculul de teren Chevy-Niva şi maşinile Chevy Viva.
Modificat pentru India
Pe baza colecţiilor CKD, Logan se construieşte deja în uzinele din Rusia, Maroc, Columbia şi Iran. Colecţiile CKD (Completely Knocked Down) reprezintă seturi complete de piese şi componente, din care pot fi asamblate autoturisme
, la uzine specializate.
În Rusia, unde volumul producţiei realizate local va fi mai mic, sunt exportate anual 60.000 de colecţii CKD, iar în Maroc, 30.000 de unităţi.
Către Columbia, unde liniile de producţie au o capacitate mai mare de integrare, sunt exportate 16.000 de unităţi.
Firma Renault a anunţat că Logan se produce şi în India într-un ritm iniţial de circa 50.000 de exemplare anual. În acest scop s-a creat un joint-venture Mahindra Renault. Modelul Logan lansat pe piaţa indiană a fost modificat faţă de versiunile comercializate în restul statelor.
Alături de volanul care se află pe partea dreaptă, sistemul de aer condiţionat şi de încălzire a suferit, de asemenea, modificări pentru a face faţă condiţiilor climatice extreme din India.
Succes global
Dacia Logan este un automobil produs de uzinele Dacia în România şi lansat pe 2 iunie 2004 la Paris. Este disponibilă începând cu 1 septembrie 2004.
Programul
Logan a fost conceput cu scopul dezvoltării internaţionale, şi contribuie semnificativ la targetul de creştere de 800.000 de vehicule ce a fost stabilit prin „Contractul Renault 2009”. Până în anul 2009, planul de producţie pentru Logan şi variantele sale (MCV, VAN) trebuie să atingă 1 milion de unităţi.
Logan a demonstrat că este un succes
global, atât pe pieţele în dezvoltare, cât şi pe cele mature. Logan este vândut în 51 de ţări, pe cinci continente.
Grupul rus este unul dintre cei mai mari producători de automobile din Europa şi lider pe piaţa din Rusia.
Logan.
De asemenea, conform Automotive News Europe, AvtoVaz va plăti către Renault alte 120 de milioane de euro, pentru licenţa a două motoare Renault, ce vor fi utilizate pentru generaţiile viitoare ale Lada. Potrivit unor articole anterioare apărute în presa rusă, licenţa este pentru 450.000 de motoare de 1,4 şi 1,6 litri.
70% din producţia locală
Renault a semnat, la sfârşitul lunii februarie, la Moscova, acordul pentru preluarea unei participaţii de 25% la AvtoVAZ, pentru un miliard de dolari, tranzacţia urmând să conducă, potrivit preşedintelui grupului francez, Carlos Ghosn, la formarea celui de-al treilea mare producător de automobile la nivel mondial.
Grupul rus este unul dintre cei mai mari producători de automobile din Europa şi lider pe piaţa din Rusia, unde controlează circa 70% din producţia locală.
Capacitatea de producţie a AvtoVAZ permite fabricarea a 750.000 de maşini anual.
AvtoVAZ produce 14 modele pe şase segmente, printre care Lada Kalina, Lada Priora şi Lada 4ő4, şi deţine o companie mixtă cu General Motors, care fabrică vehiculul de teren Chevy-Niva şi maşinile Chevy Viva.
Modificat pentru India
Pe baza colecţiilor CKD, Logan se construieşte deja în uzinele din Rusia, Maroc, Columbia şi Iran. Colecţiile CKD (Completely Knocked Down) reprezintă seturi complete de piese şi componente, din care pot fi asamblate autoturisme
, la uzine specializate.
În Rusia, unde volumul producţiei realizate local va fi mai mic, sunt exportate anual 60.000 de colecţii CKD, iar în Maroc, 30.000 de unităţi.
Către Columbia, unde liniile de producţie au o capacitate mai mare de integrare, sunt exportate 16.000 de unităţi.
Firma Renault a anunţat că Logan se produce şi în India într-un ritm iniţial de circa 50.000 de exemplare anual. În acest scop s-a creat un joint-venture Mahindra Renault. Modelul Logan lansat pe piaţa indiană a fost modificat faţă de versiunile comercializate în restul statelor.
Alături de volanul care se află pe partea dreaptă, sistemul de aer condiţionat şi de încălzire a suferit, de asemenea, modificări pentru a face faţă condiţiilor climatice extreme din India.
Succes global
Dacia Logan este un automobil produs de uzinele Dacia în România şi lansat pe 2 iunie 2004 la Paris. Este disponibilă începând cu 1 septembrie 2004.
Programul
Logan a fost conceput cu scopul dezvoltării internaţionale, şi contribuie semnificativ la targetul de creştere de 800.000 de vehicule ce a fost stabilit prin „Contractul Renault 2009”. Până în anul 2009, planul de producţie pentru Logan şi variantele sale (MCV, VAN) trebuie să atingă 1 milion de unităţi.
Logan a demonstrat că este un succes
global, atât pe pieţele în dezvoltare, cât şi pe cele mature. Logan este vândut în 51 de ţări, pe cinci continente.
Grupul rus este unul dintre cei mai mari producători de automobile din Europa şi lider pe piaţa din Rusia.
INS: În România, femeile au câştigat mai prost decât bărbaţii în 2007
S-a scris adesea despre mitul "bărbatului nesigur", speriat de posibilitatea ca partenera lui să câştige mai bine decât el. În România, se pare că bărbaţii nu au încă această problemă. Asta pentru că, potrivit
Institutului Naţional de Statistică, femeile au câştigat anul trecut, în medie, mai puţin cu 156 de lei decât bărbaţii, având un salariu mediu de 1.312 de lei, faţă de câştigul de 1.468 de lei al bărbaţilor.
Potrivit datelor INS, femeile au câştigat mai puţin decât bărbaţii în majoritatea domeniilor economice, cele mai mari
diferenţe regăsindu-se în industria prelucrătoare (31%) şi în sănătate şi asistenţă socială.
INS a realizat de asemenea un clasament din punctul de vedere al câştigului salarial pe judeţe, angajaţii din Covasna câştigând cel mai puţin, la polul opus aflându-se bucureştenii. Pe judeţe, câştigul salarial mediu lunar net
s-a situat sub media pe economie în 35 dintre judeţe. Nivelul cel mai scăzut al salariului (792 lei) s-a înregistrat în Covasna cu 24% mai puţin decât media pe economie. Bucureştenii au câştigat cel mai bine din ţară, salariul mediu în Capitală ajungând la 1.398 lei, cu 34,2% peste media pe economie.
Institutului Naţional de Statistică, femeile au câştigat anul trecut, în medie, mai puţin cu 156 de lei decât bărbaţii, având un salariu mediu de 1.312 de lei, faţă de câştigul de 1.468 de lei al bărbaţilor.
Potrivit datelor INS, femeile au câştigat mai puţin decât bărbaţii în majoritatea domeniilor economice, cele mai mari
diferenţe regăsindu-se în industria prelucrătoare (31%) şi în sănătate şi asistenţă socială.
INS a realizat de asemenea un clasament din punctul de vedere al câştigului salarial pe judeţe, angajaţii din Covasna câştigând cel mai puţin, la polul opus aflându-se bucureştenii. Pe judeţe, câştigul salarial mediu lunar net
s-a situat sub media pe economie în 35 dintre judeţe. Nivelul cel mai scăzut al salariului (792 lei) s-a înregistrat în Covasna cu 24% mai puţin decât media pe economie. Bucureştenii au câştigat cel mai bine din ţară, salariul mediu în Capitală ajungând la 1.398 lei, cu 34,2% peste media pe economie.
Efectele deprecierii leului: Scumpirea chiriilor, facturilor de telefon şi a ratelor
Autorităţile din România dau asigurări că problemele financiare cu care se confruntă mapamondul nu afectează ţara noastră. Indirect însă România are şi ea de suferit. Chiar dacă efectele negative nu s-au făcut încă simţite, peste cinci milioane de români care au credite în euro la bănci ar putea fi afectaţi de criza financiară, la fel şi cele peste 1,7 milioane de firme care au luat credite în euro. Asta pentru că, din cauza deprecierii leului, toată lumea va plăti mai mulţi bani ca să îşi achite ratele.
Moneda naţională s-a dovedit a fi cea mai sensibilă, dintre valutele emergente, la evenimentele internaţionale. Cotidianul remarcă faptul că euro a trecut peste valoarea de 3,7 lei doar în momentele de vârf ale crizei financiare: când Lehman Brothers a cerut falimentul; după anunţarea problemelor financiare majore ale băncii de economii Washington Mutual; după veştile privind naţionalizarea băncii-simbol a zonei Benelux, Fortis Bank; respectiv după respingerea Planului Paulson de salvare a economiei americane.
Sensibilitatea leului este legată de nivelul ridicat al deficitului de cont curent care depăşeşte 14% din Produsul
Intern Brut şi care face ca România să se regăsească, alături de Lituania şi Bulgaria, în plutonul celor mai expuse ţări la problemele internaţionale. În total, în cele două săptămâni de criză financiară globală, leul a pierdut 11 bani
faţă de euro. Concret, prin câteva exemple, acest lucru se traduce astfel:
- o mărire cu 3% a ratelor în moneda europeană
- scumpirea facturilor de telefon
- scumpirea chiriilor
- scumpirea mărfurilor provenite din import
- scumpirea combustibililor (doar ieftinirea substanţială a petrolului a făcut ca, în cele 15 zile de depreciere majoră a monedei naţionale, benzina
şi motorina să nu se scumpească)
Moneda naţională s-a dovedit a fi cea mai sensibilă, dintre valutele emergente, la evenimentele internaţionale. Cotidianul remarcă faptul că euro a trecut peste valoarea de 3,7 lei doar în momentele de vârf ale crizei financiare: când Lehman Brothers a cerut falimentul; după anunţarea problemelor financiare majore ale băncii de economii Washington Mutual; după veştile privind naţionalizarea băncii-simbol a zonei Benelux, Fortis Bank; respectiv după respingerea Planului Paulson de salvare a economiei americane.
Sensibilitatea leului este legată de nivelul ridicat al deficitului de cont curent care depăşeşte 14% din Produsul
Intern Brut şi care face ca România să se regăsească, alături de Lituania şi Bulgaria, în plutonul celor mai expuse ţări la problemele internaţionale. În total, în cele două săptămâni de criză financiară globală, leul a pierdut 11 bani
faţă de euro. Concret, prin câteva exemple, acest lucru se traduce astfel:
- o mărire cu 3% a ratelor în moneda europeană
- scumpirea facturilor de telefon
- scumpirea chiriilor
- scumpirea mărfurilor provenite din import
- scumpirea combustibililor (doar ieftinirea substanţială a petrolului a făcut ca, în cele 15 zile de depreciere majoră a monedei naţionale, benzina
şi motorina să nu se scumpească)
Marea Britanie ridică garanţia la depozitele bancare
Teama tot mai mare
care s-a instaurat in mediile financiare
privind eventualitatea unor falimente bancare a determinat reactii din partea oficialilor guvernamentali din mai multe tari.
Ultima astfel de reactie vine din partea premierului britanic, Gordon Braun si vizeaza nivelul plafonului garantiilor pentru depozitele bancare.
Potrivit
sefului Executivului de la Londra, depozitele bancare vor fi garantate de catre stat pana la nivelul de 50.000 de lire sterline, fata de nivelul actual de 35.000 de lire sterline.
"Ridicam plafonul la 50.000 de lire. Masura este inclusa in pachetul de legi pentru sectorul bancar, care va trece foarte repede de parlament, sper cu sprijinul tuturor partidelor", a declarat premierul britanic.
care s-a instaurat in mediile financiare
privind eventualitatea unor falimente bancare a determinat reactii din partea oficialilor guvernamentali din mai multe tari.
Ultima astfel de reactie vine din partea premierului britanic, Gordon Braun si vizeaza nivelul plafonului garantiilor pentru depozitele bancare.
Potrivit
sefului Executivului de la Londra, depozitele bancare vor fi garantate de catre stat pana la nivelul de 50.000 de lire sterline, fata de nivelul actual de 35.000 de lire sterline.
"Ridicam plafonul la 50.000 de lire. Masura este inclusa in pachetul de legi pentru sectorul bancar, care va trece foarte repede de parlament, sper cu sprijinul tuturor partidelor", a declarat premierul britanic.
Aguero, ispitit de Manchester
Conform presei spaniole, Kun Aguero (Atletico Madrid) este curtat de Manchester United. Englezii încearcă să suplinească golul ce ar fi lăsat prin posibila plecare la Real Madrid a lui Cristiano Ronaldo şi sunt dispuşi să achite clauza de reziliere a contractului argentinianului, în valoare
de 55 milioane de euro
.
de 55 milioane de euro
.
Turul Frantei: Cadel Evans - noul tricou galben !
spectacol azi, in aceasta a doua etapa in Pirinei, intre Pau si Hautacam,156 km, cu doua catarari de cea mai inalta categorie,care in final a bulversat clasamentul general…
Inca de la inceput s-a vazut ca va fi o etapa foarte agitata. Nu se lasase bine fanionul de start si alergatorii au atacat ca plecati din pusca. O hartuiala neobisnuita a permis formarea unui grup mare,de 27 alergatori, care pe parcurs s-a redus
doar la cativa temerari: Cancellara (CSC), Dupont (ALM), Fothen (GST), Freire (RAB), Duque (COF), Roy si Di Gregorio (FDJ). Tempoul dracesc al primei ore: 44 km !
Catararile de categoria a 3-a , doua la numar, au incalzit serios plutonul care a atacat cu mult elan Col du Tourmalet. Datorita trenei duse mai ales de echipele Saunier Duval si CSC, plutonut s-a subtiat vazand cu ochii, pe varf sosind compact doar circa 30 de rutieri, si surpriza fara cativa dintre favoriti : Valverde, Kirchen, Cunego.
Lipsa acestora a mobilizat si mai mult CSC si SDV, ele prezente supranumeric controland autoritar cursa , pe coborare si apoi pe portiunea plata de circa 10 kilometri marind permanent diferentele.
In final, aspirantii la victoria de etapa au ramas doar trei : Piepoli,Cobo (SDV) si F.Schleck (CSC), acesta din urma ca si Cadel Evans, intr-un mic grup alaturi de Menchov, Kohl, Efimkin,Ricco, Sastre, luptand pentru fiecare secunda decisiva in cucerirea tricoului galben. Pana la urma Cadel Evans ( in fotografie) a avut castig
de cauza, la o diferenta de o secunda…
Clasamentul etapei:
1.Piepoli ITA SDV
2.Cobo ESP SDV
3.F.Schleck LUX CSC
4.Kohl AUT GST
5.Efimkin RUS ALM
Clasamentul general:
1. Cadel Evans AUS SIL
2.F.Schleck LUX CSC + 1 sec.
3.Vandevelde SUA TSL +38 sec.
4.Kohl AUT GST +46 sec.
5.Menchov RUS RAB + 57
Maine, marti este zi de odihna, iar miercuri are loc etapa a 11-a : Lannemazan – Foix 167,5 km, o etapa sinuoasa, cu un punct de catarare de categoria I, Col de Portal si doua catarari de categoria a 3-a, dar care nu va avea nici pe departe dificultatea celei de azi.
Inca de la inceput s-a vazut ca va fi o etapa foarte agitata. Nu se lasase bine fanionul de start si alergatorii au atacat ca plecati din pusca. O hartuiala neobisnuita a permis formarea unui grup mare,de 27 alergatori, care pe parcurs s-a redus
doar la cativa temerari: Cancellara (CSC), Dupont (ALM), Fothen (GST), Freire (RAB), Duque (COF), Roy si Di Gregorio (FDJ). Tempoul dracesc al primei ore: 44 km !
Catararile de categoria a 3-a , doua la numar, au incalzit serios plutonul care a atacat cu mult elan Col du Tourmalet. Datorita trenei duse mai ales de echipele Saunier Duval si CSC, plutonut s-a subtiat vazand cu ochii, pe varf sosind compact doar circa 30 de rutieri, si surpriza fara cativa dintre favoriti : Valverde, Kirchen, Cunego.
Lipsa acestora a mobilizat si mai mult CSC si SDV, ele prezente supranumeric controland autoritar cursa , pe coborare si apoi pe portiunea plata de circa 10 kilometri marind permanent diferentele.
In final, aspirantii la victoria de etapa au ramas doar trei : Piepoli,Cobo (SDV) si F.Schleck (CSC), acesta din urma ca si Cadel Evans, intr-un mic grup alaturi de Menchov, Kohl, Efimkin,Ricco, Sastre, luptand pentru fiecare secunda decisiva in cucerirea tricoului galben. Pana la urma Cadel Evans ( in fotografie) a avut castig
de cauza, la o diferenta de o secunda…
Clasamentul etapei:
1.Piepoli ITA SDV
2.Cobo ESP SDV
3.F.Schleck LUX CSC
4.Kohl AUT GST
5.Efimkin RUS ALM
Clasamentul general:
1. Cadel Evans AUS SIL
2.F.Schleck LUX CSC + 1 sec.
3.Vandevelde SUA TSL +38 sec.
4.Kohl AUT GST +46 sec.
5.Menchov RUS RAB + 57
Maine, marti este zi de odihna, iar miercuri are loc etapa a 11-a : Lannemazan – Foix 167,5 km, o etapa sinuoasa, cu un punct de catarare de categoria I, Col de Portal si doua catarari de categoria a 3-a, dar care nu va avea nici pe departe dificultatea celei de azi.
Olimpiada „verzişorilor“
Jurnaliştii de la „New York Times" susţin că România a primit 120.000 de dolari
pentru a participa la Jocurile Olimpice de la Los Angeles
Fosta URSS a iniţiat un boicot în masă la care trebuia să ia parte şi ţara noastră. România şi China au ignorat recomandările sovieticilor.
Cotidianul american „New York Times" a făcut ieri o dezvăluire şocantă: România a acceptat câte 60.000 de dolari din partea Comitetului de Organizare al JO din 1984 şi a Comitetului Internaţional Olimpic pentru a se prezenta la Los Angeles.
Această sumă acoperea costurile delegaţiei noastre. 14 ţări din blocul
comunist trebuiau să refuze în bloc participarea, la îndemnul URSS, care a pus la cale acest refuz în masă. Peter Ueberroth, preşedintele Comitetului Olimpic al SUA, susţine, în ediţia cotidianului de peste Ocean, că a trimis-o la Bucureşti pe Agnes Mura, o americancă de origine română, să negocieze în mare
secret participarea ţării noastre la Olimpiada din 1984.
pentru a participa la Jocurile Olimpice de la Los Angeles
Fosta URSS a iniţiat un boicot în masă la care trebuia să ia parte şi ţara noastră. România şi China au ignorat recomandările sovieticilor.
Cotidianul american „New York Times" a făcut ieri o dezvăluire şocantă: România a acceptat câte 60.000 de dolari din partea Comitetului de Organizare al JO din 1984 şi a Comitetului Internaţional Olimpic pentru a se prezenta la Los Angeles.
Această sumă acoperea costurile delegaţiei noastre. 14 ţări din blocul
comunist trebuiau să refuze în bloc participarea, la îndemnul URSS, care a pus la cale acest refuz în masă. Peter Ueberroth, preşedintele Comitetului Olimpic al SUA, susţine, în ediţia cotidianului de peste Ocean, că a trimis-o la Bucureşti pe Agnes Mura, o americancă de origine română, să negocieze în mare
secret participarea ţării noastre la Olimpiada din 1984.
Salvatorul gimnastelor merge la Olimpiadă
mpuşcat la Caracas în timp
ce apăra geanta cu diurnele gimnastelor, Toma Prădatu, secretarul general adjunct al Federaţiei Române de Gimnastică, va pleca la Beijing pentru un transplant cu celule stem.
De zece ani a avut nevoie Toma Prădatu, secretarul general adjunct al Federaţiei Române de Gimnastică, pentru a strânge cei 22.000 de dolari necesari transplantului cu celule stem. Aflat într-un scaun
cu rotile, după ce a fost împuşcat într-o delegaţie în Venezuela, Toma Prădatu va pleca în China împreună cu lotul olimpic al României. „Pe 27 iulie voi pleca la Beijing, în acelaşi avion cu echipa olimpică. Fundaţia „George Becali“ mi-a dat cea mai mare parte a sumei necesare operaţiei, 19.000 de dolari, restul de 3.000 fiind oferiţi de Federaţia Română de Gimnastică“, a declarat Toma Prădatu, care va merge în China însoţit de soţia sa.
Plecat cu lotul olimpic de gimnastică la un stagiu de pregătire în Venezuela, în martie 1998, capul familiei, Toma,
s-a întors în ţară, după mai bine de o lună, într-un scaun cu rotile.
„Eram împreună cu echipa de gimnastică ritmică, lotul masculin şi fetele lui Tavi Bellu. Urma tradiţionalul triunghiular de la Knoxville cu echipa Chinei şi a Statelor Unite. Cu doar două zile înainte de plecarea spre SUA s-a întâmplat nenorocirea. Împreună cu Tavi am decis ca, după antrenamentul de vineri dimineaţă, să le însoţim pe fete la cumpărături“, îşi aminteşte Toma Prădatu.
Au optat pentru un centru comercial
de pe bulevardul Savana Grande, chiar în centrul Caracasului: „Aveam pe umăr o geantă cu banii fetelor de la ritmică, dar şi cu paşapoarte, bilete de avion. Fusesem sfătuiţi să ieşim numai în grup, jaful, tâlhăria şi războaiele între familiile rivale fiind la ordinea zilei în Caracas. La un moment dat m-am îndepărtat de grup. Atunci am văzut doi tineri că se apropie de mine. Au dus mâna la piept, de unde au scos pistoalele. Unul mi l-a pus în piept, iar celălalt a trecut în spatele meu şi mi-a împins arma în spate. Glonţul a perforat plămânul stâng, a lovit coloana vertebrală, a spart măduva, a trecut în plămânul drept, după care a ieşit prin celălalt omoplat. Am văzut negru în faţa ochilor şi am leşinat. În cădere am aterizat peste geantă, aşa că atacatorii nu au reuşit să o ia“.
Timp de 30 de ore, Toma Prădatu s-a zbătut între viaţă şi moarte. „Puteam muri asfixiat, dar doctorii
s-au întrecut pe ei înşişi şi m-au readus la viaţă. Importanţi pentru ei erau cei doi plămâni ciuruiţi. Partea cu paralizia trecuse în plan secundar“, îşi aminteşte Prădatu. Chiar dacă nu mai speră să meargă vreodată, Toma Prădatu visează ca, la întoarcerea din China, programată pe 27 august, durerile care-l chinuiesc atât zilele, cât şi nopţile să dispară.
Procedură
Celulele stem sunt celule extrase din embrioni neutilizaţi rămaşi în clinicile de fertilizare şi se găsesc în măduva oaselor, în sânge, în creier sau în alte organe. Ele pot vindeca afecţiuni ale măduvei spinării, dar şi unele forme de cancer
. Unul dintre spitalele în care se fac astfel de operaţii se află la Beijing. Listele de aşteptare pentru o intervenţie de acest gen sunt însă foarte lungi. Operaţia este programată cam la aproximativ o săptămână de la sosirea pacientului la clinică. Dacă totul decurge bine, bolnavul va sta în spital între 4 şi 6 săptămâni, timp în care va fi sub supraveghere strictă.
ce apăra geanta cu diurnele gimnastelor, Toma Prădatu, secretarul general adjunct al Federaţiei Române de Gimnastică, va pleca la Beijing pentru un transplant cu celule stem.
De zece ani a avut nevoie Toma Prădatu, secretarul general adjunct al Federaţiei Române de Gimnastică, pentru a strânge cei 22.000 de dolari necesari transplantului cu celule stem. Aflat într-un scaun
cu rotile, după ce a fost împuşcat într-o delegaţie în Venezuela, Toma Prădatu va pleca în China împreună cu lotul olimpic al României. „Pe 27 iulie voi pleca la Beijing, în acelaşi avion cu echipa olimpică. Fundaţia „George Becali“ mi-a dat cea mai mare parte a sumei necesare operaţiei, 19.000 de dolari, restul de 3.000 fiind oferiţi de Federaţia Română de Gimnastică“, a declarat Toma Prădatu, care va merge în China însoţit de soţia sa.
Plecat cu lotul olimpic de gimnastică la un stagiu de pregătire în Venezuela, în martie 1998, capul familiei, Toma,
s-a întors în ţară, după mai bine de o lună, într-un scaun cu rotile.
„Eram împreună cu echipa de gimnastică ritmică, lotul masculin şi fetele lui Tavi Bellu. Urma tradiţionalul triunghiular de la Knoxville cu echipa Chinei şi a Statelor Unite. Cu doar două zile înainte de plecarea spre SUA s-a întâmplat nenorocirea. Împreună cu Tavi am decis ca, după antrenamentul de vineri dimineaţă, să le însoţim pe fete la cumpărături“, îşi aminteşte Toma Prădatu.
Au optat pentru un centru comercial
de pe bulevardul Savana Grande, chiar în centrul Caracasului: „Aveam pe umăr o geantă cu banii fetelor de la ritmică, dar şi cu paşapoarte, bilete de avion. Fusesem sfătuiţi să ieşim numai în grup, jaful, tâlhăria şi războaiele între familiile rivale fiind la ordinea zilei în Caracas. La un moment dat m-am îndepărtat de grup. Atunci am văzut doi tineri că se apropie de mine. Au dus mâna la piept, de unde au scos pistoalele. Unul mi l-a pus în piept, iar celălalt a trecut în spatele meu şi mi-a împins arma în spate. Glonţul a perforat plămânul stâng, a lovit coloana vertebrală, a spart măduva, a trecut în plămânul drept, după care a ieşit prin celălalt omoplat. Am văzut negru în faţa ochilor şi am leşinat. În cădere am aterizat peste geantă, aşa că atacatorii nu au reuşit să o ia“.
Timp de 30 de ore, Toma Prădatu s-a zbătut între viaţă şi moarte. „Puteam muri asfixiat, dar doctorii
s-au întrecut pe ei înşişi şi m-au readus la viaţă. Importanţi pentru ei erau cei doi plămâni ciuruiţi. Partea cu paralizia trecuse în plan secundar“, îşi aminteşte Prădatu. Chiar dacă nu mai speră să meargă vreodată, Toma Prădatu visează ca, la întoarcerea din China, programată pe 27 august, durerile care-l chinuiesc atât zilele, cât şi nopţile să dispară.
Procedură
Celulele stem sunt celule extrase din embrioni neutilizaţi rămaşi în clinicile de fertilizare şi se găsesc în măduva oaselor, în sânge, în creier sau în alte organe. Ele pot vindeca afecţiuni ale măduvei spinării, dar şi unele forme de cancer
. Unul dintre spitalele în care se fac astfel de operaţii se află la Beijing. Listele de aşteptare pentru o intervenţie de acest gen sunt însă foarte lungi. Operaţia este programată cam la aproximativ o săptămână de la sosirea pacientului la clinică. Dacă totul decurge bine, bolnavul va sta în spital între 4 şi 6 săptămâni, timp în care va fi sub supraveghere strictă.
Galceava la Muzeul Literaturii
Tribunalul Municipiului Bucuresti, Sectia de contencios administrativ si fiscal a anulat rezultatul concursului pentru ocuparea postului de director general al Muzeului National al Literaturii Romane.
Conform comunicatului remis presei, prin solutia acordata in dosarul
nr. 5326/3/2008, instanta de judecata a anulat atat decizia nr. 3/30.01.2008 a Comisiei de solutionare a contestatiilor prin care a fost respinsa contestatia formulata de Sande Varjoghe, cat si concursul
desfasurat in ianuarie 2008 pentru ocuparea postului vacant de director general al Muzeului National al Literaturii Romane. In pofida contestatiei prezentate, castigatorul concursului a fost declarat Radu Calin Cristea, numit, conform comunicatului, ilegal in functia de director general al Muzeului National al Literaturii Romane, desi Primaria Municipiului Bucuresti fusese notificata asupra procesului promovat de catre reclamant in data de 07.02.2008. Printre motivele invocate de Varjoghe s-au numarat faptul ca Primaria Municipiului Bucuresti a admis ilegal in concurs proiectul de management depus de Radu Calin Cristea, precum si faptul ca membrii comisiei de concurs, formata din Mircea Mihaies, Ioan T.Morar si Romeo Pop nu au intrunit conditiile legale si profesionale necesare
Conform comunicatului remis presei, prin solutia acordata in dosarul
nr. 5326/3/2008, instanta de judecata a anulat atat decizia nr. 3/30.01.2008 a Comisiei de solutionare a contestatiilor prin care a fost respinsa contestatia formulata de Sande Varjoghe, cat si concursul
desfasurat in ianuarie 2008 pentru ocuparea postului vacant de director general al Muzeului National al Literaturii Romane. In pofida contestatiei prezentate, castigatorul concursului a fost declarat Radu Calin Cristea, numit, conform comunicatului, ilegal in functia de director general al Muzeului National al Literaturii Romane, desi Primaria Municipiului Bucuresti fusese notificata asupra procesului promovat de catre reclamant in data de 07.02.2008. Printre motivele invocate de Varjoghe s-au numarat faptul ca Primaria Municipiului Bucuresti a admis ilegal in concurs proiectul de management depus de Radu Calin Cristea, precum si faptul ca membrii comisiei de concurs, formata din Mircea Mihaies, Ioan T.Morar si Romeo Pop nu au intrunit conditiile legale si profesionale necesare
Iubirea dintre «Turbatu» si «Anaconda», intr-o noua carte de Iuliu Stanciu
uliu Stanciu este un scriitor contemporan, care promoveaza o literatura neetalata ostentativ. In cartile sale, imbina pasiunea pentru fizica cu literatura. Noul
sau roman, „Anaconda” (2008) este povestea unui inginer, Doru Negulescu, zis si „Turbatu’”, care se casatoreste cu o tânara , Ana Conda. El isi infiinteaza o firma pe care o numeste „Anaconda”, anagramând numele sotiei lui. De asemenea, autorul promite o incursiune in celebra jungla amazoniana. Cartea este scrisa in stilul
indirect-liber; limbajul colocvial se impleteste cu neologismele si judecatile de valoare
proprii autorului. „Anaconda” este un roman in doua parti, având si prolog si epilog, ceea ce indica influenta literaturii clasice asupra autorului. Iuliu Stanciu a debutat literar târziu, la 69 de ani, cu romanul „Vânatoarea de capete” (2001). Au urmat romanele: „ O inima
pentru Adelina” ( 2002) si „Trecutul din noi” (2005).
sau roman, „Anaconda” (2008) este povestea unui inginer, Doru Negulescu, zis si „Turbatu’”, care se casatoreste cu o tânara , Ana Conda. El isi infiinteaza o firma pe care o numeste „Anaconda”, anagramând numele sotiei lui. De asemenea, autorul promite o incursiune in celebra jungla amazoniana. Cartea este scrisa in stilul
indirect-liber; limbajul colocvial se impleteste cu neologismele si judecatile de valoare
proprii autorului. „Anaconda” este un roman in doua parti, având si prolog si epilog, ceea ce indica influenta literaturii clasice asupra autorului. Iuliu Stanciu a debutat literar târziu, la 69 de ani, cu romanul „Vânatoarea de capete” (2001). Au urmat romanele: „ O inima
pentru Adelina” ( 2002) si „Trecutul din noi” (2005).
“Ireverenţiosul” Radu Afrim la Avignon
estivalul de teatru de la Avignon, poate cea mai importantă manifestare teatrală a Europei, numără anul acesta mai multe prezenţe româneşti, toate în secţiunea off.
Cea mai bună figură a făcut-o până acum spectacolul lui Radu Afrim “Mansarde a Paris/ Les détours Cioran” - adaptare a piesei
lui Matei Vişniec “Mansardă la Paris cu vedere spre moarte”. Spectacolul nu reprezintă însă România, ci Luxemburgul, fiind o producţie a companiei
Kulturfabrik ASBL. Dar din distribuţie fac parte mai mulţi actori români, chiar rolul principal, un Emil Cioran cotropit de Alzheimer, fiind interpretat de actorul-fetiş al lui Afrim, Constantin Cojocaru de la Teatrul Odeon.
Revista “La Terrasse”, un soi de portavoce a festivalului, a lăudat montarea lui Afrim, apreciind în primul rând regia, pe cât de puternică, pe atât de surprinzătoare, şi abordarea “ireverenţioasă” a subiectului.
Spectacolul nu abundă în lungi panseuri filozofice, cum poate s-ar fi aşteptat unii de la o piesă care îl are ca personaj central pe Cioran, şi nici nu aruncă o privire tristă asupra bolii
şi a bătrâneţii.
Afrim a abordat cu umor, în acea cheie tragicomică, sau, mai degrabă, comico-tragică, ce îl caracterizează figura bătrânului Cioran care, chiar şi în boală, îşi păstrează farmecul, energia, umorul şi autoironia. “Biografiile autorilor mă interesează prea puţin. Important este conţinutul operelor lor”, şi-a explicat Afrim refacerea oarecum subiectivă a traseului final al scriitorului. “Cioran nu era un personaj extrovertit. Cinismul, autoironia şi timiditatea sa nu erau suficiente pentru a face din ele un spectacol. În orice caz, nu un spectacol pe gustul meu. Aşa că, pornind de la sugestiile lui Vişniec, mi-am imaginat un bărbat care întâmplător se numeşte Emil Cioran şi care duce la extrem boala, cinismul şi ironia.”
Constantin Cojocaru a încântat publicul cu al său Cioran apucat şi emoţionant totodată, obiectul atenţiei şi admiraţiei a sute de mii de oameni şi totuşi mereu atât de singur.
Spectacolul “Mansarde a Paris/ Les détours Cioran” se va juca
la Théâtre du Balcon din Avignon, între 10 iulie şi 2 august, iar în România va putea fi văzut în toamnă în cadrul Festivalului Dramaturgiei Româneşti de la Timişoara.
Dramaturgul Matei Vişniec este unul dintre cei mai jucaţi la Avignon, pe lângă spectacolul lui Radu Afrim, trei alte puneri în scenă fiind pe textele scriitorului româno-francez. În secţiunea off a festivalului vor mai fi şi alte prezenţe româneşti: Teatrul de Marionete din Arad cu un spectacol de Victor Ioan Frunză, Teatrul “Fani Tardini” şi Teatrul Gulliver din Galaţi, Compania D’Aya, Teatrul Prichindel din Alba Iulia şi Teatrul de Stat din Constanţa.
Marime text a A Trimite pe email Comenteaza
Cea mai bună figură a făcut-o până acum spectacolul lui Radu Afrim “Mansarde a Paris/ Les détours Cioran” - adaptare a piesei
lui Matei Vişniec “Mansardă la Paris cu vedere spre moarte”. Spectacolul nu reprezintă însă România, ci Luxemburgul, fiind o producţie a companiei
Kulturfabrik ASBL. Dar din distribuţie fac parte mai mulţi actori români, chiar rolul principal, un Emil Cioran cotropit de Alzheimer, fiind interpretat de actorul-fetiş al lui Afrim, Constantin Cojocaru de la Teatrul Odeon.
Revista “La Terrasse”, un soi de portavoce a festivalului, a lăudat montarea lui Afrim, apreciind în primul rând regia, pe cât de puternică, pe atât de surprinzătoare, şi abordarea “ireverenţioasă” a subiectului.
Spectacolul nu abundă în lungi panseuri filozofice, cum poate s-ar fi aşteptat unii de la o piesă care îl are ca personaj central pe Cioran, şi nici nu aruncă o privire tristă asupra bolii
şi a bătrâneţii.
Afrim a abordat cu umor, în acea cheie tragicomică, sau, mai degrabă, comico-tragică, ce îl caracterizează figura bătrânului Cioran care, chiar şi în boală, îşi păstrează farmecul, energia, umorul şi autoironia. “Biografiile autorilor mă interesează prea puţin. Important este conţinutul operelor lor”, şi-a explicat Afrim refacerea oarecum subiectivă a traseului final al scriitorului. “Cioran nu era un personaj extrovertit. Cinismul, autoironia şi timiditatea sa nu erau suficiente pentru a face din ele un spectacol. În orice caz, nu un spectacol pe gustul meu. Aşa că, pornind de la sugestiile lui Vişniec, mi-am imaginat un bărbat care întâmplător se numeşte Emil Cioran şi care duce la extrem boala, cinismul şi ironia.”
Constantin Cojocaru a încântat publicul cu al său Cioran apucat şi emoţionant totodată, obiectul atenţiei şi admiraţiei a sute de mii de oameni şi totuşi mereu atât de singur.
Spectacolul “Mansarde a Paris/ Les détours Cioran” se va juca
la Théâtre du Balcon din Avignon, între 10 iulie şi 2 august, iar în România va putea fi văzut în toamnă în cadrul Festivalului Dramaturgiei Româneşti de la Timişoara.
Dramaturgul Matei Vişniec este unul dintre cei mai jucaţi la Avignon, pe lângă spectacolul lui Radu Afrim, trei alte puneri în scenă fiind pe textele scriitorului româno-francez. În secţiunea off a festivalului vor mai fi şi alte prezenţe româneşti: Teatrul de Marionete din Arad cu un spectacol de Victor Ioan Frunză, Teatrul “Fani Tardini” şi Teatrul Gulliver din Galaţi, Compania D’Aya, Teatrul Prichindel din Alba Iulia şi Teatrul de Stat din Constanţa.
Marime text a A Trimite pe email Comenteaza
Coadă la „Lear“
Un spectacol cu bărbaţi frumoşi!“, a spus, glumind, o doamnă din public. „Lear“, după William Shakespeare, în regia lui Andrei Şerban, a adunat, la prima repetiţie generală cu public, aproximativ 200 de persoane, dar au fost destui oameni care au rămas pe dinafară. Distribuţia exclusiv feminină şi numele regizorului au atras în public multe personalităţi, la Sala Toma Caragiu a Teatrului Bulandra.
Deşi, la începutul piesei
, Andrei Şerban a anunţat că va fi o repetiţie generală cu public, spectatorii plătitori de bilet de duminică seară au avut aşteptările unei avanpremiere. Aşteptă ri respectate şi de cele două intervenţii ale regizorului: în cea de-a doua parte a piesei, a anunţat că vor lucra cu luminile de serviciu, iar când scena în care ducele de Gloucester rămăsese fără ochi trena, Şerban i-a spus Valeriei Seciu să vorbească. În rest, nu s-a simţit că ar fi o repetiţie. Nici măcar când Danielei Nane i s-a prins tocul în halatul de voal, „şnurul“ nu a fost „tăiat“.
Hip-hop la curtea regelui
Regizorul şi traducătoarea Ioana Ieronim au ales să modernizeze piesa, să pună pistoale în mâinile „bodyguarzilor“ Regelui Lear (Mariana Mihuţ), să- i îmbrace pe toţi în costumele anilor ’20, iar din bufon (Dorina Chiriac) să facă un cântăreţ de muzică lăutărească, hip-hop sau de cântece americane de inimă albastră, în funcţie de situaţie.
Harta României a fost împărţită între fetele lui Lear - Goneril (Daniela Nane) şi Reagan (Irina Ungureanu) -, au apărut aurolaci, au căzut ziduri, s-au scos ochi, a plouat, s-au purtat războaie şi discuţii de taină la telefonul mobil
. Toate astea timp
de patru ore, cât a durat spectacolul.
DISTRIBUŢIE MULTIPLĂ
Femeile iau locul bărbaţilor
Singura prezenţă constantă din spectacolul lui Andrei Şerban este Regele Lear, interpretat de Mariana Mihuţ, restul personajelor având dublă distribuţie. Le veţi vedea pe scenă pe Valeria Seciu/Dana Dogaru, Ioana Pavelescu, Virginia Mirea/Dorina Chiriac, Andreea Bibiri, Daniela Nane, Ioana Macaria, Lia Bugnar, Iuliana Ciugulea, Ada Navrot, Emilia Bebu, Irina Ungureanu, Rodica Lazăr, Nicoleta Hâncu, Maria Obretin, Mihaela Mihăescu, Ilinca Manolache, Liliana Pană, Cristina Casian, Gabriela Romanov, Profira Serafim, Anca Constantin, Geo Dinescu, Ana Covalciuc. Costumele sunt făcute de Lia Manţoc, iar decorurile îi aparţin lui Dragoş Buhagiar.
Să nu vă surprindă dacă, în cele mai importante momente, vocile actriţelor vor fi dublate de înregistrări făcute anterior. Face parte din regie. Astăzi, la Radio România Cultural, puteţi asculta, de la 12.05, partea a doua a emisiunii „Cronica unei premiere anunţate“, despre acest spectacol. Emisiunea este realizată de Crenguţa Manea.
Deşi, la începutul piesei
, Andrei Şerban a anunţat că va fi o repetiţie generală cu public, spectatorii plătitori de bilet de duminică seară au avut aşteptările unei avanpremiere. Aşteptă ri respectate şi de cele două intervenţii ale regizorului: în cea de-a doua parte a piesei, a anunţat că vor lucra cu luminile de serviciu, iar când scena în care ducele de Gloucester rămăsese fără ochi trena, Şerban i-a spus Valeriei Seciu să vorbească. În rest, nu s-a simţit că ar fi o repetiţie. Nici măcar când Danielei Nane i s-a prins tocul în halatul de voal, „şnurul“ nu a fost „tăiat“.
Hip-hop la curtea regelui
Regizorul şi traducătoarea Ioana Ieronim au ales să modernizeze piesa, să pună pistoale în mâinile „bodyguarzilor“ Regelui Lear (Mariana Mihuţ), să- i îmbrace pe toţi în costumele anilor ’20, iar din bufon (Dorina Chiriac) să facă un cântăreţ de muzică lăutărească, hip-hop sau de cântece americane de inimă albastră, în funcţie de situaţie.
Harta României a fost împărţită între fetele lui Lear - Goneril (Daniela Nane) şi Reagan (Irina Ungureanu) -, au apărut aurolaci, au căzut ziduri, s-au scos ochi, a plouat, s-au purtat războaie şi discuţii de taină la telefonul mobil
. Toate astea timp
de patru ore, cât a durat spectacolul.
DISTRIBUŢIE MULTIPLĂ
Femeile iau locul bărbaţilor
Singura prezenţă constantă din spectacolul lui Andrei Şerban este Regele Lear, interpretat de Mariana Mihuţ, restul personajelor având dublă distribuţie. Le veţi vedea pe scenă pe Valeria Seciu/Dana Dogaru, Ioana Pavelescu, Virginia Mirea/Dorina Chiriac, Andreea Bibiri, Daniela Nane, Ioana Macaria, Lia Bugnar, Iuliana Ciugulea, Ada Navrot, Emilia Bebu, Irina Ungureanu, Rodica Lazăr, Nicoleta Hâncu, Maria Obretin, Mihaela Mihăescu, Ilinca Manolache, Liliana Pană, Cristina Casian, Gabriela Romanov, Profira Serafim, Anca Constantin, Geo Dinescu, Ana Covalciuc. Costumele sunt făcute de Lia Manţoc, iar decorurile îi aparţin lui Dragoş Buhagiar.
Să nu vă surprindă dacă, în cele mai importante momente, vocile actriţelor vor fi dublate de înregistrări făcute anterior. Face parte din regie. Astăzi, la Radio România Cultural, puteţi asculta, de la 12.05, partea a doua a emisiunii „Cronica unei premiere anunţate“, despre acest spectacol. Emisiunea este realizată de Crenguţa Manea.
A murit Dan Scurtulescu
Născut la Bucureşti în 1939, criticul muzical Dan Scurtulescu şi-a început cariera muzicală ca violonist, în urma absolvirii Conservatorului din Bucureşti, promoţia 1965. S-a stins din viaţă aseară, după o lungă suferinţă.
A activat în Orchestra de Cameră a Radioteleviziunii, ca instrumentist şi apoi ca şi concert-maestru. De asemenea a desfăşurat şi o activitate
solistică, dublată de apariţii în concerte camerale.
O importantă latură a activităţii sale a fost cea pedagogică, Dan Scurtulescu activând atât în învăţământul liceal cât şi în învăţământul superior, în ţară şi în străinătate.
Spiritul critic, vasta cultură muzicală şi experienţa acumulată l-au ajutat să devină unul dintre criticii importanţi ai României. A publicat de-a lungul timpului numeroase cronici, în cotidiane, în reviste de specialitate, pe site-uri specializate din Internet, completate şi cu participări la emisiuni de radio şi de televiziune şi cu mai multe volume.
În ultimii doi ani a fost cronicarul principal al revistei Actualitatea muzicală, unde a recenzat cu consecvenţă concertele simfonice şi recitalurile din capitală
A activat în Orchestra de Cameră a Radioteleviziunii, ca instrumentist şi apoi ca şi concert-maestru. De asemenea a desfăşurat şi o activitate
solistică, dublată de apariţii în concerte camerale.
O importantă latură a activităţii sale a fost cea pedagogică, Dan Scurtulescu activând atât în învăţământul liceal cât şi în învăţământul superior, în ţară şi în străinătate.
Spiritul critic, vasta cultură muzicală şi experienţa acumulată l-au ajutat să devină unul dintre criticii importanţi ai României. A publicat de-a lungul timpului numeroase cronici, în cotidiane, în reviste de specialitate, pe site-uri specializate din Internet, completate şi cu participări la emisiuni de radio şi de televiziune şi cu mai multe volume.
În ultimii doi ani a fost cronicarul principal al revistei Actualitatea muzicală, unde a recenzat cu consecvenţă concertele simfonice şi recitalurile din capitală
Manuscrisele nepublicate ale scriitorului Franz Kafka
Manuscrise nepublicate până acum ale celebrului scriitor ceh Franz Kafka ar putea să fie în curând date publicităţii. Cel puţin aşa speră lumea literară, care a aflat zilele acestea că documentele
au stat ascunse într-un apartament din Tel Aviv, din Israel de mai bine de 40 de ani. Operele se aflau în custodia secretarei executorului testamentar al lui Kafka.
Manuscrisele se aflau în apartamentul lui Esther Hoffe, secretara lui Max Brod.
Esther a murit la 101 ani şi a refuzat toată viaţa să dea publicităţii manuscrisele pe care i le-a lăsat Max Brod când a murit în 1968.
Scriitorul Franz Kafka a murit de tuberculoză la 41 de ani şi a cerut ca toate manuscrisele sale să fie arse.
Prietenul său, care i-a fost şi executor testamentar, Max Brod nu a ţinut cont de dorinţa lui şi aşa au fost publicate Procesul, Metamorfoza sau Castelul.
Rolul lui Max Brod nu a fost doar să publice romanele.
El a avut un rol important în editarea lor.
Kafka era cunoscut pentru faptul că nu îşi încheia cărţile.
Ultima frază din manuscrisul la Castelul, de exemplu, se opreşte la jumătate.
De aceea, notele nepublicate s-ar putea dovedi cu atât mai interesante.
Max Brod a fugit din Cehia în 1939, înainte de invazia nazistă, cu două valize cu tot ce avea el mai de preţ, inclusiv operele lui Kafka.
Brod a trecut prin România şi a ajuns în Palestina iar în 1956 a depus arhiva
undeva în Elveţia.
În 1961 a donat mare
parte din manuscrise Universităţii Oxford.
A păstrat însă Procesul, pentru că i l-ar fi făcut cadou
lui scriitorul.
În anii '90, fosta secretară, în al cărei apartament se află şi restul manuscriselor salvate de Brod, l-a vândut la licitaţie pentru 1 milion de lire.
De la moartea lui Max Brod, secretara şi partenera sa, Esther Hoffe a refuzat cu încăpăţânare toate cererile de la cei care ar fi vrut să studieze manuscrisele.
Autorităţile au avertizat-o în repetate rânduri că umezeala din apartament, precum şi nenumăratele pisici şi câini ar fi putut afecta sau chiar distruse manuscrisele.
au stat ascunse într-un apartament din Tel Aviv, din Israel de mai bine de 40 de ani. Operele se aflau în custodia secretarei executorului testamentar al lui Kafka.
Manuscrisele se aflau în apartamentul lui Esther Hoffe, secretara lui Max Brod.
Esther a murit la 101 ani şi a refuzat toată viaţa să dea publicităţii manuscrisele pe care i le-a lăsat Max Brod când a murit în 1968.
Scriitorul Franz Kafka a murit de tuberculoză la 41 de ani şi a cerut ca toate manuscrisele sale să fie arse.
Prietenul său, care i-a fost şi executor testamentar, Max Brod nu a ţinut cont de dorinţa lui şi aşa au fost publicate Procesul, Metamorfoza sau Castelul.
Rolul lui Max Brod nu a fost doar să publice romanele.
El a avut un rol important în editarea lor.
Kafka era cunoscut pentru faptul că nu îşi încheia cărţile.
Ultima frază din manuscrisul la Castelul, de exemplu, se opreşte la jumătate.
De aceea, notele nepublicate s-ar putea dovedi cu atât mai interesante.
Max Brod a fugit din Cehia în 1939, înainte de invazia nazistă, cu două valize cu tot ce avea el mai de preţ, inclusiv operele lui Kafka.
Brod a trecut prin România şi a ajuns în Palestina iar în 1956 a depus arhiva
undeva în Elveţia.
În 1961 a donat mare
parte din manuscrise Universităţii Oxford.
A păstrat însă Procesul, pentru că i l-ar fi făcut cadou
lui scriitorul.
În anii '90, fosta secretară, în al cărei apartament se află şi restul manuscriselor salvate de Brod, l-a vândut la licitaţie pentru 1 milion de lire.
De la moartea lui Max Brod, secretara şi partenera sa, Esther Hoffe a refuzat cu încăpăţânare toate cererile de la cei care ar fi vrut să studieze manuscrisele.
Autorităţile au avertizat-o în repetate rânduri că umezeala din apartament, precum şi nenumăratele pisici şi câini ar fi putut afecta sau chiar distruse manuscrisele.
Trafic blocat pe A2. Un tir a lovit o autocisternă plină cu motorină
Traficul rutier pe Autostrada Bucureşti-Constanţa este oprit pe tronsonul Feteşti - Drajna, pe sensul către Capitală. Măsura a fost luată după ce un TIR şi o autocisternă s-au lovit, la kilometrul 116. În urma impactului, cisterna s-a fisurat şi o mare
cantitate de motorină s-a curs pe aproximativ 200 de metri din suprafaţa carosabilă. Există pericol de accidentare. Poliţia Rutieră a decis să devieze circulaţia pe DN 3B. Nu sunt răniţi.
cantitate de motorină s-a curs pe aproximativ 200 de metri din suprafaţa carosabilă. Există pericol de accidentare. Poliţia Rutieră a decis să devieze circulaţia pe DN 3B. Nu sunt răniţi.
Salvamarii intră în grevă
Salvamarii vor arbora steagul prin care avertizează turiştii că sunt în grevă japoneză
De astăzi, turiştii de pe litoralul românesc intră în apa mării pe proprie răspundere. Între Năvodari şi Vama Veche, cu excepţia plajei Mamaia şi Constanţa, salvamarii intră în grevă japoneză pentru neplata serviciilor
prestate. Ei vor arbora banderole albe pe braţ şi steaguri de avertizare la foişoarele de observaţie, prin care interzic turiştilor să mai intre în apă. Greva japoneză a salvamarilor începe pe 15 iulie şi va dura până pe 22 iulie, când salvamarii vor pleca de pe plaje.
Activitatea de salvamar şi prim-ajutor pe plajă este plătită de primării cu fonduri alocate de Guvern. An de an, primirea banilor
este întârziată până în luna iulie, dar anul acesta s-a depăşit şi termenul-limită, iar firmele de salvamar care asigură serviciul pe plaje (cu care primăriile au sau nu contract) se tem că nu îşi vor recupera banii nici până la sfârşitul verii. Unele firme sunt prezente pe plajă de la deschiderea sezonului turistic pe 1 mai, deoarece vremea a fost bună de plajă. Deocamdată, toţi salvamarii au fost plătiţi din bugetul firmelor sau dintr-un avans dat de primării în ideea dobândirii banilor de la Guvern. Dar firmele au nevoie de bani pentru că au făcut investiţii în echipament
, iar edilii nu se îndură să plătească salvamarii pentru că au alte treburi mai importante pentru comunitate – căci, în fond, nu turiştii îi votează.
Prim-ajutor de la prefect
Alarmat de perspectiva promisă de salvamari, prefectul Constanţei, Dănuţ Culeţu, a promis că vorbeşte direct cu premierul Călin Popescu-Tăriceanu pentru discutarea alocării de fonduri, la primul punct de pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de miercuri. Dacă Executivul acordă banii, interdicţia de îmbăiere pentru turişti trasată de salvamari va fi ridicată.
„Ideea este să semnalăm turiştilor că nu suntem obligaţi să intervenim, pentru că nu suntem plătiţi pentru munca noastră. Sigur că, dacă va fi cazul, băieţii vor intra în apă, dar vrem să transmitem un mesaj guvernanţilor, care an de an tergiversează plata noastră”, ne-a declarat ieri Nicolae Coitu, şeful salvamarilor din Costineşti, staţiunea cu cele mai multe accidente în acest sezon.
Salariul unui salvamar este între 200 şi 400 euro
, în funcţie de experienţa sa. Pentru că punctele de prim-ajutor sunt inexistente pe plaje, salvamarii acordă pe cât posibil primul ajutor nu doar la cazurile de înec, ci şi la răni căpătate în accidente nautice, sau sărituri riscante în apă, sau tăieturi şi înţepături. Numai la căderi de calciu, care se întâmplă mai ales femeilor, nu pot interveni, căci deja este de competenţa cadrelor medicale.
Costineştiul este un caz special şi pentru că relieful este aici mai accidentat decât în restul litoralului.
Din cauza epavei şi a noului dig construit acum doi ani pentru evitarea inundaţiilor, curenţii se schimbă permanent şi modifică semnificativ fundul apei. „Trebuie să verificăm apa mereu, să vedem unde se formează gropile, pentru că se schimbă de la o zi la alta. Nu e ca la Mamaia sau Năvodari, unde plajele sunt protejate de porturile Midia şi Constanţa, şi unde trebuie să mergi 50 metri ca să ajungi la apă până la brâu. Aici, la 5 metri de ţărm avem deja gropi de 3 metri care trebuie semnalizate cu balize şi geamanduri, căci curenţii te pot trage imediat în adânc. Este periculos şi pentru salvamari”.
În plus, staţiunea Costineşti este frecventată nu doar de tineri dornici de distracţie la extrem, ci şi de copii
care vin în tabără. Cei mici sunt astfel cei mai expuşi riscului de a fi nesupravegheaţi de salvamari. Până acum, îngrijoraţi au fost adulţii care au grija copiilor şi care întreabă salvamarii ce se va întâmpla de mâine cu siguranţa lor. Pe litoral, zilele
De astăzi, turiştii de pe litoralul românesc intră în apa mării pe proprie răspundere. Între Năvodari şi Vama Veche, cu excepţia plajei Mamaia şi Constanţa, salvamarii intră în grevă japoneză pentru neplata serviciilor
prestate. Ei vor arbora banderole albe pe braţ şi steaguri de avertizare la foişoarele de observaţie, prin care interzic turiştilor să mai intre în apă. Greva japoneză a salvamarilor începe pe 15 iulie şi va dura până pe 22 iulie, când salvamarii vor pleca de pe plaje.
Activitatea de salvamar şi prim-ajutor pe plajă este plătită de primării cu fonduri alocate de Guvern. An de an, primirea banilor
este întârziată până în luna iulie, dar anul acesta s-a depăşit şi termenul-limită, iar firmele de salvamar care asigură serviciul pe plaje (cu care primăriile au sau nu contract) se tem că nu îşi vor recupera banii nici până la sfârşitul verii. Unele firme sunt prezente pe plajă de la deschiderea sezonului turistic pe 1 mai, deoarece vremea a fost bună de plajă. Deocamdată, toţi salvamarii au fost plătiţi din bugetul firmelor sau dintr-un avans dat de primării în ideea dobândirii banilor de la Guvern. Dar firmele au nevoie de bani pentru că au făcut investiţii în echipament
, iar edilii nu se îndură să plătească salvamarii pentru că au alte treburi mai importante pentru comunitate – căci, în fond, nu turiştii îi votează.
Prim-ajutor de la prefect
Alarmat de perspectiva promisă de salvamari, prefectul Constanţei, Dănuţ Culeţu, a promis că vorbeşte direct cu premierul Călin Popescu-Tăriceanu pentru discutarea alocării de fonduri, la primul punct de pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de miercuri. Dacă Executivul acordă banii, interdicţia de îmbăiere pentru turişti trasată de salvamari va fi ridicată.
„Ideea este să semnalăm turiştilor că nu suntem obligaţi să intervenim, pentru că nu suntem plătiţi pentru munca noastră. Sigur că, dacă va fi cazul, băieţii vor intra în apă, dar vrem să transmitem un mesaj guvernanţilor, care an de an tergiversează plata noastră”, ne-a declarat ieri Nicolae Coitu, şeful salvamarilor din Costineşti, staţiunea cu cele mai multe accidente în acest sezon.
Salariul unui salvamar este între 200 şi 400 euro
, în funcţie de experienţa sa. Pentru că punctele de prim-ajutor sunt inexistente pe plaje, salvamarii acordă pe cât posibil primul ajutor nu doar la cazurile de înec, ci şi la răni căpătate în accidente nautice, sau sărituri riscante în apă, sau tăieturi şi înţepături. Numai la căderi de calciu, care se întâmplă mai ales femeilor, nu pot interveni, căci deja este de competenţa cadrelor medicale.
Costineştiul este un caz special şi pentru că relieful este aici mai accidentat decât în restul litoralului.
Din cauza epavei şi a noului dig construit acum doi ani pentru evitarea inundaţiilor, curenţii se schimbă permanent şi modifică semnificativ fundul apei. „Trebuie să verificăm apa mereu, să vedem unde se formează gropile, pentru că se schimbă de la o zi la alta. Nu e ca la Mamaia sau Năvodari, unde plajele sunt protejate de porturile Midia şi Constanţa, şi unde trebuie să mergi 50 metri ca să ajungi la apă până la brâu. Aici, la 5 metri de ţărm avem deja gropi de 3 metri care trebuie semnalizate cu balize şi geamanduri, căci curenţii te pot trage imediat în adânc. Este periculos şi pentru salvamari”.
În plus, staţiunea Costineşti este frecventată nu doar de tineri dornici de distracţie la extrem, ci şi de copii
care vin în tabără. Cei mici sunt astfel cei mai expuşi riscului de a fi nesupravegheaţi de salvamari. Până acum, îngrijoraţi au fost adulţii care au grija copiilor şi care întreabă salvamarii ce se va întâmpla de mâine cu siguranţa lor. Pe litoral, zilele
Eleva de la Sighet va fi cercetată în arest
Curtea de Apel Cluj a decis, ca eleva Ileana Botici, implicată în fraudarea bacalaureatului, să fie arestată pentru 29 de zile. Ea este acuzată de cumpărare de influenţă şi complicitate la trafic de influenţă. Directorul liceului din Sighet, Meda Leordean, arestat în cursul zilei de joi, va rămâne în arest.
Băsescu le cere românilor să aibă încredere în Poliţie şi Jandarmerie
Prezent la ceremonia de absolvire a promoţiei din acest an de tineri poliţişti din cadrul Acadamiei "Alexandru Ioan Cuza" din Bucureşti, preşedintele României, Traian Băsescu le-a cerut românilor să aibă încredere în Jandarmerie şi Poliţie.
Băsescu consideră că Poliţia Română şi Jandarmeria sunt unele din instituţiile în care cetăţenii României pot avea cea mai mare
încredere:
"În ultimul an, poliţia a devenit tot mai eficientă în demontarea marilor organizaţii criminale şi este tot mai aproape de cetăţeni, iar pompierii sunt cei mai buni prieteni ai oamenilor", a spus Traian Băsescu.
Printre altele, şeful statului a lăudat dascălii academiei şi a vorbit despre şansele de viitor ale tinerilor poliţişti.
La finalul discursului prezindenţial, Traian Băsescu a fost ovaţionat de către tinerii poliţişti.
Băsescu consideră că Poliţia Română şi Jandarmeria sunt unele din instituţiile în care cetăţenii României pot avea cea mai mare
încredere:
"În ultimul an, poliţia a devenit tot mai eficientă în demontarea marilor organizaţii criminale şi este tot mai aproape de cetăţeni, iar pompierii sunt cei mai buni prieteni ai oamenilor", a spus Traian Băsescu.
Printre altele, şeful statului a lăudat dascălii academiei şi a vorbit despre şansele de viitor ale tinerilor poliţişti.
La finalul discursului prezindenţial, Traian Băsescu a fost ovaţionat de către tinerii poliţişti.
S-a descoperit o nouă metodă pentru ca funcţionarii publici să reziste la corupţie.
S-a găsit o metodă pentru ca funcţionarii publici să reziste la corupţie. Astfel, angajaţii publici care lucrează în sectoare considerate vulnerabile la corupţie vor fi rotiţi pe posturi sau transferaţi la un alt departament.
Prevederea nu va fi aplicată în cazul înalţilor funcţionari publici, precum prefecţii, subprefecţii şi inspectorii guvernamentali.
De asemenea, în localităţile unde minoritatea naţională are o pondere de peste 20 la sută, unii funcţionari publici vor trebui să cunoască şi limba minorităţii respective.
Tot potrivit
noii legi, funcţiile publice care vor fi vacante
în cursul anului vor putea fi ocupate prin recrutare sau promovare pe bază de examen sau concurs
.
Prevederea nu va fi aplicată în cazul înalţilor funcţionari publici, precum prefecţii, subprefecţii şi inspectorii guvernamentali.
De asemenea, în localităţile unde minoritatea naţională are o pondere de peste 20 la sută, unii funcţionari publici vor trebui să cunoască şi limba minorităţii respective.
Tot potrivit
noii legi, funcţiile publice care vor fi vacante
în cursul anului vor putea fi ocupate prin recrutare sau promovare pe bază de examen sau concurs
.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)


