CUPA ROMANIEI - OPTIMI. In acest sezon toata lumea vedea in Craiova , una dintre favoritele la castigarea Cupei Romaniei. Parcursul bun din campionat in ultima vreme , ne ducea cu gandul ca in aceasta seara Pandurii vin, la Pitesti, pentru meciul cu Craiova din postura de victima sigura .
Niciunul dintre cei mai optimisti suporteri ai Pandurilor nu se putea gandi la o victorie categorica in fata Craiovei , dar surpriza a avut loc.
Pe parcursul partidei majoritatea privirilor se indreptau spre Alexandru Piturca , deoarece acesta a fost convocat la echipa nationala , chiar de tatal sau , Victor Piturca.
Antrenorul Craiovei , Nicolo Napoli a ales sa menajeze cativa titulari pentru urmatorul meci de campionat si a trimis in teren urmatorul 11 :
U.Craiova: Bornescu - Dănănae, Găman, Mitchell, Rose - Dilevski, Stoica(C), Prepeliţă - Costea, Stoianof, Dina.
Sorin Cartu a sperat ca astazi va primi cel mai frumos cadou de ziua sa , accederea in urmatorul tur al cupei . Jucatorii trimisi de el in teren au fost :
Pandurii: Mingote- Popete, Chibulcutean, Rus(C),Cardoso - Ghindeanu, Fl. Stângă, Vancea, Iordache - Piţurcă, Orac.
Golurile au fost marcate de :
Pentru Pandurii :
->Ilie Iordache (min 24)
->Alexandru Piturca (min 52)
->Valentin Simion (min 85)
->Raskovic (min 90)
Pentru Craiova :
->Costea (min 59)
vineri, 28 august 2009
Napoli avanseaza in Cupa Italiei
Surpriza campionatului italian Napoli, care se afla pe locul 3 la un punct in spatele Interului lui Chivu, liderul din Italia, a reusit sa castige si in cupa, reusind sa invinga o echipa fara pretentii Salernitana, dupa un scor de 3-1.
Urmatoarea echipa calificata mai departe in Cupa Italiei, Udinese a reusit sa castige cu greu in urma loviturilor de la 11 metri. Un 8-7 care o scoate din cupa pe Reggina. De aceeasi soarta a avut parte si Empoli care a fost eliminata de catre Sampdoria printr-un scor strans, 2-1.
Toate meciurile din turul 5 al Cupei Italiei
Sampdoria 2-1 Empoli
Udinese 0-0 (8-7 P.) Reggina
Napoli 3-1 Salernitana
Programul celorlalte meciuri
03/12/2008 Milan - Lazio
17/12/2008 Roma - Bologna
17/12/2008 Fiorentina - Torino
13/01/2009 Inter - Genoa
14/01/2009 Juventus - Catania
Urmatoarea echipa calificata mai departe in Cupa Italiei, Udinese a reusit sa castige cu greu in urma loviturilor de la 11 metri. Un 8-7 care o scoate din cupa pe Reggina. De aceeasi soarta a avut parte si Empoli care a fost eliminata de catre Sampdoria printr-un scor strans, 2-1.
Toate meciurile din turul 5 al Cupei Italiei
Sampdoria 2-1 Empoli
Udinese 0-0 (8-7 P.) Reggina
Napoli 3-1 Salernitana
Programul celorlalte meciuri
03/12/2008 Milan - Lazio
17/12/2008 Roma - Bologna
17/12/2008 Fiorentina - Torino
13/01/2009 Inter - Genoa
14/01/2009 Juventus - Catania
Emeghara la final de cariera ?
Dupa o veche accidentare la genunchi se pare ca Emeghara nu-si mai revine, si e obligat sa mearga din nou la Bologna pentru tratament. Insa mai sunt si alte motive pentru care Emeghara ar putea sa-si incheie cariera. El sufera de o boala care este foarte des intalnita la africani si anume are valvele marite.
Cel putin anul acesta Dorinel Munteanu nu-l mai poate folosi pe Emeghara, insa sunt sperante sa revina in echipa Stelei incepand din primavara anului 2009.
Cel putin anul acesta Dorinel Munteanu nu-l mai poate folosi pe Emeghara, insa sunt sperante sa revina in echipa Stelei incepand din primavara anului 2009.
Profurgol - manager online de fotbal
Profurgol este un manager online dezvoltat in Spania care a aparut in Romania de foarte putin timp. In acest moment suntem doar 280 de utilizatori romani dar acest lucru v-ar avantaja daca alegeti sa va inscrieti acum.
Profurgol, ca orice joc care se respecta, are atat echipe de club cat si echipe nationale. Un aspect important al oricarui joc de tip manager este antrenamentul echipei iar acesta are loc marti si joi in fiecare saptamana. Antrenamentul unui jucator depinde mult si de caracterul acestuia .
Cu echipa de club poti juca in cele 2 competitii :
1) Campionatul care este format din 8 echipe cu meciuri care se disputa tur-retur
2) Cupa , in care meciurile sunt disputate in sistem eliminatoriu.
Echipele Nationale sunt de 3 tipuri :
1) Echipe nationale U 18 in care pot juca doar juniorii.
2) Echipe nationale U 21 in care pot juca jucatorii pana in 21 de ani dar care au contract cu echipa mare (nu pot juca si juniori).
3) Echipe nationale ABS in care pot juca toti jucatorii fara limita de varsta , cu exceptia juniorilor.
In primul sezon disputat in Romania s-au disputat doar meciuri de campionat, deoarece eram foarte putini utilizatori . Divizia A a fost castigata de Kosmin, managerul echipei Dinamo Red Dogs, care a reusit sa castige acel campionat fara sa cunoasca infrangerea.
In sezonul actual si anume sezonul 2, in Divizia A se duce o lupta crancena pentru castigarea titlului intre F.C. BMW Husi si Melbourne Victory FC .
In acest sezon , tocmai ce s-a incheiat Cupa Romaniei , care a fost castigate de Hotsteppers , condusa de CezarG, dupa ce a reusit sa invinga in finala cu scorul de 4-0 echipa FC Interstar Sibiu.
Acum jocul este si in limba Romana dupa foarte multa munca, dusa de urmatorii utilizatori :
1) Mister X ( fost translator si moderator)
2) totalacarete ( translator si moderator)
3) Kosmin (fost translator)
4) Aiureanu (translator)
5) Razvan Gabriel (translator)
6) Susanu (translator)
7) Bobses ( fost translator )
8) CezarG (translator si moderator)
9) Gse_meMber (fost moderator)
In joc ma veti gasi sub numele de totalacarete iar pentru orice intrebare in legatura cu jocul va stau la dispozitie.
Jocul este in continua dezvoltare!
Profurgol, ca orice joc care se respecta, are atat echipe de club cat si echipe nationale. Un aspect important al oricarui joc de tip manager este antrenamentul echipei iar acesta are loc marti si joi in fiecare saptamana. Antrenamentul unui jucator depinde mult si de caracterul acestuia .
Cu echipa de club poti juca in cele 2 competitii :
1) Campionatul care este format din 8 echipe cu meciuri care se disputa tur-retur
2) Cupa , in care meciurile sunt disputate in sistem eliminatoriu.
Echipele Nationale sunt de 3 tipuri :
1) Echipe nationale U 18 in care pot juca doar juniorii.
2) Echipe nationale U 21 in care pot juca jucatorii pana in 21 de ani dar care au contract cu echipa mare (nu pot juca si juniori).
3) Echipe nationale ABS in care pot juca toti jucatorii fara limita de varsta , cu exceptia juniorilor.
In primul sezon disputat in Romania s-au disputat doar meciuri de campionat, deoarece eram foarte putini utilizatori . Divizia A a fost castigata de Kosmin, managerul echipei Dinamo Red Dogs, care a reusit sa castige acel campionat fara sa cunoasca infrangerea.
In sezonul actual si anume sezonul 2, in Divizia A se duce o lupta crancena pentru castigarea titlului intre F.C. BMW Husi si Melbourne Victory FC .
In acest sezon , tocmai ce s-a incheiat Cupa Romaniei , care a fost castigate de Hotsteppers , condusa de CezarG, dupa ce a reusit sa invinga in finala cu scorul de 4-0 echipa FC Interstar Sibiu.
Acum jocul este si in limba Romana dupa foarte multa munca, dusa de urmatorii utilizatori :
1) Mister X ( fost translator si moderator)
2) totalacarete ( translator si moderator)
3) Kosmin (fost translator)
4) Aiureanu (translator)
5) Razvan Gabriel (translator)
6) Susanu (translator)
7) Bobses ( fost translator )
8) CezarG (translator si moderator)
9) Gse_meMber (fost moderator)
In joc ma veti gasi sub numele de totalacarete iar pentru orice intrebare in legatura cu jocul va stau la dispozitie.
Jocul este in continua dezvoltare!
Prefab Modelu se retrage
RETRAGERE. Nimic nu anunta in pauza competitionala de dinainte de acest sezon ca Prefab Modelu va renunta dupa 14 etape sa-si joace sansa in Divizia B.
Jucatorii echipei condusa de Dumitru Dumitriu, antrenor ce a condus Steaua, au fost anuntati ca sunt jucatori liberi de contract, urmand sa-si caute echipe.
Prefab Modelu este a doua echipa de liga secunda, dupa Forex Brasov, care datorita rezultatelor slabe a decis sa se retraga din campionat. Prefab ocupa ocului 16 in Seria I a Ligii a doua.
Jucatorii echipei condusa de Dumitru Dumitriu, antrenor ce a condus Steaua, au fost anuntati ca sunt jucatori liberi de contract, urmand sa-si caute echipe.
Prefab Modelu este a doua echipa de liga secunda, dupa Forex Brasov, care datorita rezultatelor slabe a decis sa se retraga din campionat. Prefab ocupa ocului 16 in Seria I a Ligii a doua.
miercuri, 26 august 2009
Vicepreşedintele Partidului Liberal renunţă la mandatul de deputat
Vicepreşedintele Partidului Liberal (PL), Dorin Chirtoacă, renunţă pentru a doua oară consecutiv la mandatul de deputat obţinut la alegerile în Parlamentul Republicii Moldova.
Chirtoacă, care deţine postul de primar general al municipiului Chişinău, a renunţat la mandatul de deputat în favoarea păstrării funcţiei actuale.
Vicepreşedintele PL a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că nu regretă decizia făcută şi că doreşte să-şi onoreze promisiunile făcute alegătorilor la alegerile locale din 2007, când a fost ales în funcţia de primar.
În acelaşi timp
, primarul a spus că îşi va lua legitimaţia de parlamentar, care va fi eliberată de Comisia Electorală Centrală (CEC), vineri 21 august, pentru colecţie.
Astfel, Parlamentul nou
ales va constata vacant mandatul de deputat al vicepreşedintelui PL, Dorin Chirtoacă, după ce Curtea Constituţională va confirma acest lucru. Legislativul va propune CEC să iniţieze procedura de atribuire a mandatului de parlamentar supleantului imediat următor de pe lista PL.
Mandatul refuzat de Chirtoacă i-ar putea reveni lui Ion Cebanu, care este numărul 16 pe lista candidaţilor PL.
Chirtoacă a renunţat la mandatul de deputat şi după alegerile parlamentare din 5 aprilie, din acelaşi motiv.
Mandatul lui Dorin Chirtoacă, în funcţia de primar al municipiului Chişinău, expiră în 2011.
Chirtoacă, care deţine postul de primar general al municipiului Chişinău, a renunţat la mandatul de deputat în favoarea păstrării funcţiei actuale.
Vicepreşedintele PL a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că nu regretă decizia făcută şi că doreşte să-şi onoreze promisiunile făcute alegătorilor la alegerile locale din 2007, când a fost ales în funcţia de primar.
În acelaşi timp
, primarul a spus că îşi va lua legitimaţia de parlamentar, care va fi eliberată de Comisia Electorală Centrală (CEC), vineri 21 august, pentru colecţie.
Astfel, Parlamentul nou
ales va constata vacant mandatul de deputat al vicepreşedintelui PL, Dorin Chirtoacă, după ce Curtea Constituţională va confirma acest lucru. Legislativul va propune CEC să iniţieze procedura de atribuire a mandatului de parlamentar supleantului imediat următor de pe lista PL.
Mandatul refuzat de Chirtoacă i-ar putea reveni lui Ion Cebanu, care este numărul 16 pe lista candidaţilor PL.
Chirtoacă a renunţat la mandatul de deputat şi după alegerile parlamentare din 5 aprilie, din acelaşi motiv.
Mandatul lui Dorin Chirtoacă, în funcţia de primar al municipiului Chişinău, expiră în 2011.
Comuniştii exersează intrarea în opoziţie
Speriat de anticipate, care ar scădea mult procentele partidului său, Vladimir Voronin pare să renunţe la tentativa de a păstra puterea.
Zarurile par aruncate la Chişinău: în timp
ce liderii partidelor din Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) spun că vor anunţa mâine candidaturile pentru principalele funcţii în stat, liderii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) dau de înţeles că nu vor pune beţe în roate la votul pentru viitorul şef al statului, propus de AIE.
„Nu ne dorim organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Vom face tot posibilul să nu călcăm pe aceleaşi greble ca şi după alegerile anterioare”, declara, acum două zile, preşedintele în exerciţiu, Vladimir Voronin, pe postul public Moldova 1. Dincolo de grija de a nu repeta greşelile de după 5 aprilie stă, se pare, preocuparea faţă de viitorul propriului partid. Boicotarea votului pentru alegerea viitorului preşedinte şi, implicit, declanşarea anticipatelor, ar putea duce la culpabilizarea PCRM şi la o scădere considerabilă a popularităţii acestei formaţiuni în ochii electoratului.
Mark Tkaciuk: „PCRM nu umblă cu jumătăţi de măsură”
Considerat „creierul” PCRM, Mark Tkaciuk pare şi el împăcat cu trecerea în opoziţie a comuniştilor. „PCRM nu va umbla cu jumătăţi de măsură şi îşi doreşte fie întreaga putere, fie trecerea în opoziţie”, a declarat Tkaciuk, citat de iMedia. „Chiar dacă ar putea pierde acum eventualele noi
alegeri anticipate, patru sau opt ani în opoziţie nu reprezintă un termen prea mare pentru o formaţiune ca Partidul Comuniştilor”, a mai precizat el.
Zarurile par aruncate la Chişinău: în timp
ce liderii partidelor din Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) spun că vor anunţa mâine candidaturile pentru principalele funcţii în stat, liderii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) dau de înţeles că nu vor pune beţe în roate la votul pentru viitorul şef al statului, propus de AIE.
„Nu ne dorim organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Vom face tot posibilul să nu călcăm pe aceleaşi greble ca şi după alegerile anterioare”, declara, acum două zile, preşedintele în exerciţiu, Vladimir Voronin, pe postul public Moldova 1. Dincolo de grija de a nu repeta greşelile de după 5 aprilie stă, se pare, preocuparea faţă de viitorul propriului partid. Boicotarea votului pentru alegerea viitorului preşedinte şi, implicit, declanşarea anticipatelor, ar putea duce la culpabilizarea PCRM şi la o scădere considerabilă a popularităţii acestei formaţiuni în ochii electoratului.
Mark Tkaciuk: „PCRM nu umblă cu jumătăţi de măsură”
Considerat „creierul” PCRM, Mark Tkaciuk pare şi el împăcat cu trecerea în opoziţie a comuniştilor. „PCRM nu va umbla cu jumătăţi de măsură şi îşi doreşte fie întreaga putere, fie trecerea în opoziţie”, a declarat Tkaciuk, citat de iMedia. „Chiar dacă ar putea pierde acum eventualele noi
alegeri anticipate, patru sau opt ani în opoziţie nu reprezintă un termen prea mare pentru o formaţiune ca Partidul Comuniştilor”, a mai precizat el.
Dilema comuniştilor
Comuniştii vor decide până la sfârşitul acestei săptămâni cum vor proceda mai departe.
După cum au anunţat anterior, săptămâna aceasta partidele membre ale Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) urmează să înceapă discuţiile cu reprezentanţii Partidului Comuniştilor referitor la viitoarea guvernarea a statului. În cadrul acestor discuţii, la care, spun reprezentanţii AIE, ei nu sunt dispuşi să cedeze nicio funcţie importantă, se va încerca determinarea comuniştilor să voteze pentru un candidat la funcţia de preşedinte propus de coaliţia democrată de guvernare. Ce ar fi gata să ofere democraţii în schimbul celor cel puţin opt voturi “comuniste” de care au nevoie pentru a evita noile anticipate, presa încă nu a reuşit să afle. Nu s-a aflat încă nici care sunt principalele cerinţe ale Partidului Comuniştilor. Se ştie doar că PCRM condiţionează votul său cu înaintarea unui candidat apolitic la funcţia de şef al statului. Cu toate acestea, membrii AIE declară că sunt siguri că vor obţine voturile de care au nevoie pentru a alege preşedintele republicii. Pornit de la acest lucru, JURNAL a contactat mai mulţi deputaţi comunişti pe care i-a întrebat dacă ar fi dispuşi sau nu să voteze un preşedinte propus de alianţa democraţilor.
Decizia va fi luată la sfârşitul săptămânii
Deputatul PCRM, Vladimir Ţurcan, ne-a răspuns că decizia partidului pe care îl reprezintă va depinde în mare măsură de candidatura care va fi propusă pentru funcţia de şef al statului. “Noi optăm pentru o persoană competentă, neangajată politic, care se bucură de respect în societate. Decizia noastră va mai depinde şi de rezultatele negocierilor pe care urmează curând să le purtăm cu membrii coaliţiei”, a spus Ţurcan.
Parlamentarul comunist Mark Tkaciuk, despre care se spune că este eminenţa cenuşie a acestui partid, ne-a comunicat că decizia referitoare la modul în care va proceda PCRM va fi luată până la sfârşitul acestei săptămâni. Alte detalii Tkaciuk nu a dorit să ofere.
Postoico nu e dispusă să voteze
Pe de altă parte, fosta vicepreşedintă a Parlamentului, comunista Maria Postoico, susţine că nu ar fi dispusă să îşi dea votul pentru un candidat la funcţia de preşedinte al statului propus de AIE. Iar noul
comunist Eduard Muşuc ne-a declarat că el va proceda aşa cum va decide partidul. Cel mai bătrân dintre deputaţii comunişti, Ivan Calin, ne-a declarat că nu vrea să răspundă la această întrebare. Iar deputaţii Irina Vlah şi Iurie Stoicov ne-au spus că nu vor să vorbească cu JURNALUL. “Dvs sau cineva de la dvs aţi falsificat un răspuns de-al meu şi de aceea nu vreau să mai discut cu voi”, ne-a replicat Stoicov.
“Aş vota dacă preşedintele ar fi propus de comunişti”
Comunista Veronica Abramciuc susţine, la rândul său (în cadrul unui interviu acordat postului de radio “Europa Liberă” - n.r.), că ar fi dispusă să voteze pentru alegerea viitorului preşedinte dacă acesta ar fi înaintat de fracţiunea comunistă. “Eu nu sunt membră a PCRM, sunt numai aliată în echipa lor. Eu nu văd nicio problemă ca PCRM să ajungă şi la o astfel de decizie, de a oferi acele opt voturi, fără nicio condiţie pentru opoziţie. Cert este că PCRM nu doreşte să ducă numaidecât ţara la alegeri anticipate. PCRM priveşte mai constructiv şi la bază pune interesele ţării. De aceea eu nu văd niciun obstacol dacă PCRM va decide să ofere acele opt voturi, şi anume numai opt voturi, pentru a testa cât de consolidată şi durabilă este opoziţia la momentul când îşi dă votul secret. Personal, în aceste condiţii, dacă va fi adoptată o astfel de decizie, îl voi ruga mult pe conducătorul fracţiunii să-mi permită să fiu printre acei opt deputaţi care vom vota”, a spus Abramciuc.
PCRM nu-l va vota pe Lupu?
În altă ordine de idei, dar pe marginea aceluiaşi subiect, publicaţia moscovită “Kommersant” scrie în unul din recentele sale numere că PCRM nu va vota pentru candidatura lui Marian Lupu la funcţia de şef al statului pentru că nu îi poate ierta trădarea. Ziarul îl citează pe comunistul Vladimir Ţurcan care menţionează că partidul pe care îl reprezintă "nu va vota pentru un candidat la preşedinţie care, în primul
rând, este trădător, iar în al doilea rând, care va fi de acord cu o politică naţionalistă radicală". “Prin această declaraţie, Ţurcan a anunţat de fapt că PCRM nu va vota pentru Marian Lupu în calitate
de preşedinte, pentru că a ieşit din rândurile PCRM şi a aderat la PDM”, menţionează “Kommersant”.
“În cazul în care aceste condiţii nu vor fi respectate, PCRM a anunţat că se retrage într-o opoziţie dură, care, ţinând cont de criza economică, ar putea-o avantaja în lupta politică”, conchide publicaţia de la Moscova.Dilema comuniştilor
După cum au anunţat anterior, săptămâna aceasta partidele membre ale Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) urmează să înceapă discuţiile cu reprezentanţii Partidului Comuniştilor referitor la viitoarea guvernarea a statului. În cadrul acestor discuţii, la care, spun reprezentanţii AIE, ei nu sunt dispuşi să cedeze nicio funcţie importantă, se va încerca determinarea comuniştilor să voteze pentru un candidat la funcţia de preşedinte propus de coaliţia democrată de guvernare. Ce ar fi gata să ofere democraţii în schimbul celor cel puţin opt voturi “comuniste” de care au nevoie pentru a evita noile anticipate, presa încă nu a reuşit să afle. Nu s-a aflat încă nici care sunt principalele cerinţe ale Partidului Comuniştilor. Se ştie doar că PCRM condiţionează votul său cu înaintarea unui candidat apolitic la funcţia de şef al statului. Cu toate acestea, membrii AIE declară că sunt siguri că vor obţine voturile de care au nevoie pentru a alege preşedintele republicii. Pornit de la acest lucru, JURNAL a contactat mai mulţi deputaţi comunişti pe care i-a întrebat dacă ar fi dispuşi sau nu să voteze un preşedinte propus de alianţa democraţilor.
Decizia va fi luată la sfârşitul săptămânii
Deputatul PCRM, Vladimir Ţurcan, ne-a răspuns că decizia partidului pe care îl reprezintă va depinde în mare măsură de candidatura care va fi propusă pentru funcţia de şef al statului. “Noi optăm pentru o persoană competentă, neangajată politic, care se bucură de respect în societate. Decizia noastră va mai depinde şi de rezultatele negocierilor pe care urmează curând să le purtăm cu membrii coaliţiei”, a spus Ţurcan.
Parlamentarul comunist Mark Tkaciuk, despre care se spune că este eminenţa cenuşie a acestui partid, ne-a comunicat că decizia referitoare la modul în care va proceda PCRM va fi luată până la sfârşitul acestei săptămâni. Alte detalii Tkaciuk nu a dorit să ofere.
Postoico nu e dispusă să voteze
Pe de altă parte, fosta vicepreşedintă a Parlamentului, comunista Maria Postoico, susţine că nu ar fi dispusă să îşi dea votul pentru un candidat la funcţia de preşedinte al statului propus de AIE. Iar noul
comunist Eduard Muşuc ne-a declarat că el va proceda aşa cum va decide partidul. Cel mai bătrân dintre deputaţii comunişti, Ivan Calin, ne-a declarat că nu vrea să răspundă la această întrebare. Iar deputaţii Irina Vlah şi Iurie Stoicov ne-au spus că nu vor să vorbească cu JURNALUL. “Dvs sau cineva de la dvs aţi falsificat un răspuns de-al meu şi de aceea nu vreau să mai discut cu voi”, ne-a replicat Stoicov.
“Aş vota dacă preşedintele ar fi propus de comunişti”
Comunista Veronica Abramciuc susţine, la rândul său (în cadrul unui interviu acordat postului de radio “Europa Liberă” - n.r.), că ar fi dispusă să voteze pentru alegerea viitorului preşedinte dacă acesta ar fi înaintat de fracţiunea comunistă. “Eu nu sunt membră a PCRM, sunt numai aliată în echipa lor. Eu nu văd nicio problemă ca PCRM să ajungă şi la o astfel de decizie, de a oferi acele opt voturi, fără nicio condiţie pentru opoziţie. Cert este că PCRM nu doreşte să ducă numaidecât ţara la alegeri anticipate. PCRM priveşte mai constructiv şi la bază pune interesele ţării. De aceea eu nu văd niciun obstacol dacă PCRM va decide să ofere acele opt voturi, şi anume numai opt voturi, pentru a testa cât de consolidată şi durabilă este opoziţia la momentul când îşi dă votul secret. Personal, în aceste condiţii, dacă va fi adoptată o astfel de decizie, îl voi ruga mult pe conducătorul fracţiunii să-mi permită să fiu printre acei opt deputaţi care vom vota”, a spus Abramciuc.
PCRM nu-l va vota pe Lupu?
În altă ordine de idei, dar pe marginea aceluiaşi subiect, publicaţia moscovită “Kommersant” scrie în unul din recentele sale numere că PCRM nu va vota pentru candidatura lui Marian Lupu la funcţia de şef al statului pentru că nu îi poate ierta trădarea. Ziarul îl citează pe comunistul Vladimir Ţurcan care menţionează că partidul pe care îl reprezintă "nu va vota pentru un candidat la preşedinţie care, în primul
rând, este trădător, iar în al doilea rând, care va fi de acord cu o politică naţionalistă radicală". “Prin această declaraţie, Ţurcan a anunţat de fapt că PCRM nu va vota pentru Marian Lupu în calitate
de preşedinte, pentru că a ieşit din rândurile PCRM şi a aderat la PDM”, menţionează “Kommersant”.
“În cazul în care aceste condiţii nu vor fi respectate, PCRM a anunţat că se retrage într-o opoziţie dură, care, ţinând cont de criza economică, ar putea-o avantaja în lupta politică”, conchide publicaţia de la Moscova.Dilema comuniştilor
Statul acordă câte 100 de lei copiilor defavorizaţi. De ei poţi cumpăra câteva caiete, o riglă, un stilou şi o pereche de ciorapi
«La începutul noului an de studii unele familii
din localităţile republicii vor beneficia de ajutor material unic, din mijloacele fondului republican şi cele proprii ale fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei», anunţă Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi a Copilului.
Banii vor fi alocaţi din Fondul republican de susţinere socială a populaţiei, prin intermediul fondurilor locale, şi for fi destinaţi familiilor defavorizate care au copii de şcoală. Pentru anul de studii 2009 — 2010, din aceste mijloace
vor fi acordate ajutoare materiale, preponderent, familiilor cu necesităţi stringente de ajutorare pentru şcolarizare, în sumă de 5 mln lei. Totodată, fondurile locale de susţinere socială a populaţiei vor suplini această sumă din contul mijloacelor proprii disponibile. Potrivit estimărilor, suma totală a mijloacelor financiare care urmează a fi acordată va constitui circa 11 mln de lei.
De ajutor material către 1 septembrie vor beneficia familiile numeroase cu 4 şi mai mulţi copii, cele monoparentale, cele în care se educă copii cu dizabilităţi, copiii orfani neinstituţionalizaţi, discipolii caselor
de copii de tip familie şi alte familii cu venituri mici.
Cuantumul unui ajutor material nu va fi mai mic de 100 de lei pentru fiecare copil.
Fondul republican de susţinere socială a populaţiei preconizează să transfere banii către fondurile locale cu începere de la 20 august curent. Ulterior, mijloacele financiare
vor fi eliberate beneficiarilor prin intermediul „Băncii de Economii» şi ÎS „Poşta Moldovei».
Suma de 100 de lei, la iarmaroacele şcolare, îţi ajunge pentru câteva caiete, o riglă, un stilou, dintre cele mai simple şi o pereche de ciorapi.
din localităţile republicii vor beneficia de ajutor material unic, din mijloacele fondului republican şi cele proprii ale fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei», anunţă Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi a Copilului.
Banii vor fi alocaţi din Fondul republican de susţinere socială a populaţiei, prin intermediul fondurilor locale, şi for fi destinaţi familiilor defavorizate care au copii de şcoală. Pentru anul de studii 2009 — 2010, din aceste mijloace
vor fi acordate ajutoare materiale, preponderent, familiilor cu necesităţi stringente de ajutorare pentru şcolarizare, în sumă de 5 mln lei. Totodată, fondurile locale de susţinere socială a populaţiei vor suplini această sumă din contul mijloacelor proprii disponibile. Potrivit estimărilor, suma totală a mijloacelor financiare care urmează a fi acordată va constitui circa 11 mln de lei.
De ajutor material către 1 septembrie vor beneficia familiile numeroase cu 4 şi mai mulţi copii, cele monoparentale, cele în care se educă copii cu dizabilităţi, copiii orfani neinstituţionalizaţi, discipolii caselor
de copii de tip familie şi alte familii cu venituri mici.
Cuantumul unui ajutor material nu va fi mai mic de 100 de lei pentru fiecare copil.
Fondul republican de susţinere socială a populaţiei preconizează să transfere banii către fondurile locale cu începere de la 20 august curent. Ulterior, mijloacele financiare
vor fi eliberate beneficiarilor prin intermediul „Băncii de Economii» şi ÎS „Poşta Moldovei».
Suma de 100 de lei, la iarmaroacele şcolare, îţi ajunge pentru câteva caiete, o riglă, un stilou, dintre cele mai simple şi o pereche de ciorapi.
Cristian Diaconescu: „Desemnarea Guvernului la Chişinău va permite finalizarea acordurilor bilaterale”
Ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu, şi-a exprimat marţi convingerea că România şi R. Moldova vor finaliza acordurile bilaterale după desemnarea Guvernului la Chişinău. „Speram într-o soluţie pozitivă pentru perspectiva europeană a R. Moldova. Am convingerea că în perioada următoare formarii structurilor guvernamentale ne vom putea concentra pe finalizarea acordurilor bilaterale, care sunt în beneficiul direct
al cetăţenilor celor două ţări”, a spus el.Tratatele la care se referă ministrul român de Externe sunt Tratatul politic de bază şi Tratatul privind frontierele de stat, asupra cărora Chişinăul insistă, la fel şi Acordul de mic trafic
la frontieră, care ar permite ca persoanele care locuiesc pe o distanţă de 50 km în jurul graniţelor să circule liber, fără a avea nevoie de viză.
al cetăţenilor celor două ţări”, a spus el.Tratatele la care se referă ministrul român de Externe sunt Tratatul politic de bază şi Tratatul privind frontierele de stat, asupra cărora Chişinăul insistă, la fel şi Acordul de mic trafic
la frontieră, care ar permite ca persoanele care locuiesc pe o distanţă de 50 km în jurul graniţelor să circule liber, fără a avea nevoie de viză.
Voronin se întâlneşte mâine cu Dmitri Medvedev
Preşedintele în exerciţiu al R.Moldova, Vladimir Voronin, se întâlneşte la 21 august, în oraşul rus Soci cu preşedintele Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, anunţă serviciul de presă al institutţiei prezidenţiale, fără a oferi alte detalii depre vizita preşedintelui sau subiectele pe agenda discuţiilor celor doi şefi de stat.
Limba română continuă să fie boicotată
La 20 de ani de la adoptarea legislaţiei lingvistice, aceasta nu se aplică în toate sferele de activitate
din R. Moldova. O mare parte a instituţiilor statului şi a agenţilor economici continuă să boicoteze limba română, fără a fi sancţionaţi. Pe stradă, în magazinele centrale din capitală şi din celelalte oraşe ale RM se vorbeşte preponderent rusa. Panourile abundă de greşeli gramaticale, mulţi tineri preferă rusismele, iar unii deputaţi nici măcar nu cunosc limba statului pe care îl conduc. Iar situaţia lingvistică din Transnistria este o imagine fidelă a celei din URSS.
Şi spaţiul nostru mediatic este ocupat, în principal, de posturi radio şi TV de limba rusă. Unicul organ guvernamental responsabil de respectarea legislaţiei lingvistice - Departamentul de funcţionare a limbilor pe teritoriul RM - a fost desfiinţat în 1994 şi transformat în Departamentul pentru relaţii interetnice, subordonat indirect
Ambasadei Federaţiei Ruse. Să vedem ce cred unele personalităţi despre acest lucru.
din R. Moldova. O mare parte a instituţiilor statului şi a agenţilor economici continuă să boicoteze limba română, fără a fi sancţionaţi. Pe stradă, în magazinele centrale din capitală şi din celelalte oraşe ale RM se vorbeşte preponderent rusa. Panourile abundă de greşeli gramaticale, mulţi tineri preferă rusismele, iar unii deputaţi nici măcar nu cunosc limba statului pe care îl conduc. Iar situaţia lingvistică din Transnistria este o imagine fidelă a celei din URSS.
Şi spaţiul nostru mediatic este ocupat, în principal, de posturi radio şi TV de limba rusă. Unicul organ guvernamental responsabil de respectarea legislaţiei lingvistice - Departamentul de funcţionare a limbilor pe teritoriul RM - a fost desfiinţat în 1994 şi transformat în Departamentul pentru relaţii interetnice, subordonat indirect
Ambasadei Federaţiei Ruse. Să vedem ce cred unele personalităţi despre acest lucru.
Republica Moldova: Corupţia din învăţământ negată de profesori
«În liceul nostru nu există corupţie», cel puţin aşa consideră mai mulţi profesori din Chişinău. Tema corupţiei din insituţiile de învăţământ din capitală este una despre care profesorii evită să discute. Totuşi, aceştia condamnă presupusele acţiuni de corupţie, întreprinse de funcţionarii de pe lângă Ministerul Educaţiei şi Tineretului (MET), considerând că aceştia au lezat profesia
de dascăl.
«La Liceul «Mihail Lomonosov» nu există corupţie. Directorul este un mare luptător împotriva corupţiei. De fiecare dată
, ne cere să fim corecţi», ne zice profesoara liceului, Tatiana Rubliova, completată de Irina Afteni, care califică faptele celor 8 funcţionari de pe lângă MET drept «groaznice», care nu fac cinste meseriei pe care o practică. «Angajaţii sistemului de învăţământ ar trebui să fie cei mai sinceri şi cei mai corecţi, pentru că ei contribuie la formarea şi la dezvoltarea personalităţii altor oameni, viitori funcţionari, care le-ar putea urma exemplul. Nu cred zvonurilor care afirmă că cei reţinuţi de CCCEC nu sunt vinovaţi, pentru că faptele sunt fapte. Ei au avut şansa de a alege şi de a refuza mita», consideră Irina Afteni.
Directorul adjunct al Şcolii nr. 33 din Chişinău, Natalia Gumoniuc, ne-a zis şi ea că «în şcoala noastră cu siguranţă nu există corupţie. În alte instituţii de învăţământ, fiecare răspunde pentru sine».
Alţi profesori s-au eschivat de la răspuns, mulţumindu-se să spună că «din câte ştim, la noi în şcoală nu este corupţie» sau «mi se pare că nu există corupţie». De remarcat că şi atunci când le-am solicitat numele, acei profesori nu au fost prea vorbăreţi, şi dând din mână a lehamete părăseau locul discuţiei.
de dascăl.
«La Liceul «Mihail Lomonosov» nu există corupţie. Directorul este un mare luptător împotriva corupţiei. De fiecare dată
, ne cere să fim corecţi», ne zice profesoara liceului, Tatiana Rubliova, completată de Irina Afteni, care califică faptele celor 8 funcţionari de pe lângă MET drept «groaznice», care nu fac cinste meseriei pe care o practică. «Angajaţii sistemului de învăţământ ar trebui să fie cei mai sinceri şi cei mai corecţi, pentru că ei contribuie la formarea şi la dezvoltarea personalităţii altor oameni, viitori funcţionari, care le-ar putea urma exemplul. Nu cred zvonurilor care afirmă că cei reţinuţi de CCCEC nu sunt vinovaţi, pentru că faptele sunt fapte. Ei au avut şansa de a alege şi de a refuza mita», consideră Irina Afteni.
Directorul adjunct al Şcolii nr. 33 din Chişinău, Natalia Gumoniuc, ne-a zis şi ea că «în şcoala noastră cu siguranţă nu există corupţie. În alte instituţii de învăţământ, fiecare răspunde pentru sine».
Alţi profesori s-au eschivat de la răspuns, mulţumindu-se să spună că «din câte ştim, la noi în şcoală nu este corupţie» sau «mi se pare că nu există corupţie». De remarcat că şi atunci când le-am solicitat numele, acei profesori nu au fost prea vorbăreţi, şi dând din mână a lehamete părăseau locul discuţiei.
Igor Munteanu: Voronin se duce la Moscova să-i mulţumească lui Medvedev pentru sprijin
Directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu a declarat pentru JURNAL, că oamenii la sfârşitul unei cariere, mai mult sau mai puţin stălucite, se întâlnesc cu cei care i-au sprijinit, ca să le mulţumească. „În aceeaşi manieră trebuie de decodificat şi de interpretat plecarea lui Vladimir Voronin la Soci”, menţionează Munteanu.
Analistul politic mai spune că Rusia a mizat puternic
pe partidul lui Voronin şi a pierdut. „Chiar dacă a fost mai precaută şi mai prudentă în al doilea scrutin, în primul
scrutin şi-a pus obrazul şi statutul al bătaie, sprijinind PCRM, partid considerat în Republica Moldova retrograd şi asociat cu declinul economic şi a inabilităţii de a face faţă crizei politice din RM”, declară Munteanu.
„Sperăm foarte mult că Federaţia Rusă va depăşi complexul dependenţei de un singur actor din RM şi că va putea să întreţină o relaţie normală, bazată pe respect cu Republica Moldova, oadată cu venirea noilor autorităţi politice la guvernare”, a conchis Igor Munteanu.
Analistul politic mai spune că Rusia a mizat puternic
pe partidul lui Voronin şi a pierdut. „Chiar dacă a fost mai precaută şi mai prudentă în al doilea scrutin, în primul
scrutin şi-a pus obrazul şi statutul al bătaie, sprijinind PCRM, partid considerat în Republica Moldova retrograd şi asociat cu declinul economic şi a inabilităţii de a face faţă crizei politice din RM”, declară Munteanu.
„Sperăm foarte mult că Federaţia Rusă va depăşi complexul dependenţei de un singur actor din RM şi că va putea să întreţină o relaţie normală, bazată pe respect cu Republica Moldova, oadată cu venirea noilor autorităţi politice la guvernare”, a conchis Igor Munteanu.
Ambasadorul ucrainean acuza MAE roman
Markiyan Kulyk, amba sadorul Ucrainei la Bu curesti, a declarat ca: diplomatia romana poarta o mare parte din vina pentru amanarea vizitei presedintelui Traian Basescu la Kiev.
Diplomatul ucrainean a invocat ca motiv principal pentru amanarea intalnirii, programate la inceputul acestui an, faptul ca nu exista un acord asupra Tratatului privind micul trafic
la frontiera. Vina ar apartine, in viziunea lui Kulyk, agendei incarcate invocate de ministrii romani cu atributii in domeniu, care ar fi trebui sa formeze Comisia mixta preziden tiala, pas premergator intrevederii dintre cei doi sefi de stat. El sustine ca exista problemele vizavi de neintelegerile dintre Romania si Ucraina care se datoreaza includerii in tratat a unei prevederi referitoare la posibilitatea de sedere timp
de 90 de zile intr-un interval de sase luni, clauza cu care Bucurestii nu sunt de acord. O alta problema o constituie faptul ca Romania doreste includerea in tratat a unei liste care sa cuprinda inclusiv consulate romanesti a caror deschidere nu a fost aprobata de Kiev, a adaugat oficialul ucrainean. Referindu-se la Comisia mixta preziden tiala, Kulyk a declarat ca cele doua comitete care nu s-au intalnit sunt cele pentru minoritati si protectia mediului
Diplomatul ucrainean a invocat ca motiv principal pentru amanarea intalnirii, programate la inceputul acestui an, faptul ca nu exista un acord asupra Tratatului privind micul trafic
la frontiera. Vina ar apartine, in viziunea lui Kulyk, agendei incarcate invocate de ministrii romani cu atributii in domeniu, care ar fi trebui sa formeze Comisia mixta preziden tiala, pas premergator intrevederii dintre cei doi sefi de stat. El sustine ca exista problemele vizavi de neintelegerile dintre Romania si Ucraina care se datoreaza includerii in tratat a unei prevederi referitoare la posibilitatea de sedere timp
de 90 de zile intr-un interval de sase luni, clauza cu care Bucurestii nu sunt de acord. O alta problema o constituie faptul ca Romania doreste includerea in tratat a unei liste care sa cuprinda inclusiv consulate romanesti a caror deschidere nu a fost aprobata de Kiev, a adaugat oficialul ucrainean. Referindu-se la Comisia mixta preziden tiala, Kulyk a declarat ca cele doua comitete care nu s-au intalnit sunt cele pentru minoritati si protectia mediului
Hamid Karzai mizează pe lipsa unei alternative
eful statului afgan în exerciţiu, Hamid Karzai, adus la putere de Occident în 2001 şi reales în 2004, este considerat favorit la alegerile prezidenţiale de astăzi, în pofida bilanţului sumbru din domeniul securităţii şi al luptei împotriva corupţiei din ultimii opt ani.
Aura politicianului cu caftan şi tocă de astrahan a început însă să pălească, iar noua
administraţie de la Washington n-a ezitat să îl critice deschis, conştientă totuşi că nu dispune de o alternativă viabilă.
Pe plan intern, popularitatea liderului de la Kabul a scăzut constant
, din cauza eşecului de a e radica flagelul corupţiei şi al criminalităţii şi de a controla mişcarea insurgentă. Apelurile sale repetate la pace lansate talibanilor au rămas fără răspuns, rebelii condiţionând de fiecare dată
reconcilierea de retragerea trupelor străine din Afganistan.
Karzai rămâne însă favorit în cursa electorală de astăzi graţie manevrelor de culise care par să îi asigure
sprijinul popular necesar pentru a triumfa în faţa celor 40 de contracandidaţi, scrie AFP. Potrivit unui sondaj publicat vinerea trecută de un institut american, Karzai este creditat cu 44 la sută din intenţiile de vot, în timp
ce fostul ministru de externe Abdullah Abdullah, principalul rival în alegerile de astăzi, ar obţine doar 26 la sută din sufragii. În aceste condiţii, disputa electorală va fi tranşată în turul doi.
Aura politicianului cu caftan şi tocă de astrahan a început însă să pălească, iar noua
administraţie de la Washington n-a ezitat să îl critice deschis, conştientă totuşi că nu dispune de o alternativă viabilă.
Pe plan intern, popularitatea liderului de la Kabul a scăzut constant
, din cauza eşecului de a e radica flagelul corupţiei şi al criminalităţii şi de a controla mişcarea insurgentă. Apelurile sale repetate la pace lansate talibanilor au rămas fără răspuns, rebelii condiţionând de fiecare dată
reconcilierea de retragerea trupelor străine din Afganistan.
Karzai rămâne însă favorit în cursa electorală de astăzi graţie manevrelor de culise care par să îi asigure
sprijinul popular necesar pentru a triumfa în faţa celor 40 de contracandidaţi, scrie AFP. Potrivit unui sondaj publicat vinerea trecută de un institut american, Karzai este creditat cu 44 la sută din intenţiile de vot, în timp
ce fostul ministru de externe Abdullah Abdullah, principalul rival în alegerile de astăzi, ar obţine doar 26 la sută din sufragii. În aceste condiţii, disputa electorală va fi tranşată în turul doi.
Atacurile talibanilor s-au înmulţit cu 50% înaintea alegerilor din Afganistan
Cu nici 24 de ore înainte de alegerile prezidenţiale ce au loc astăzi în Afganistan, un nou atac al islamiştilor radicali a avut loc la Kabul. Trei luptători înarmaţi cu puşti de asalt şi grenade au ocupat, miercuri dimineaţă, sediul unei bănci. Intervenţia forţelor poliţiei afgane s-a soldat, după un intens schimb de focuri, cu moartea celor trei atacatori.
Un purtător de cuvânt al talibanilor a precizat că luptătorii islamişti ucişi ieri la Kabul sunt „doar o parte“ a unui detaşament de 20 de atentatori sinucigaşi, special pregătiţi pentru a acţiona în aceste zile. Atacul de ieri face parte dintr-un val de violenţe ce s-a amplificat odată cu apropierea alegerilor. Generalul de brigadă E. Tremblay, purtător de cuvânt al NATO din Afganistan, afirmă că în ultimele săptămâni numărul mediu zilnic al atacurilor talibane a sărit de la 32 la 48, adică o creştere de 50%.
Peste 14 milioane de afgani cu drept de vot sunt chemaţi astăzi la urne pentru a alege un nou preşedinte.
Au fost organizate 6.500 de secţii de votare, dar procesul electoral va întâmpina cu siguranţă dificultăţi importante. În cel puţin 8 dintre unităţile administrative mari nu vor avea loc alegeri, fiind sub controlul
talibanilor. În plus
, afirmă oficialităţi afgane citate de AP, în cel puţin 20% dintre secţiile de votare nu au ajuns încă nici un fel de materiale electorale. Există şi temerea că atacurile talibanilor, precum şi ameninţările sistematice la care aceştia recurg ar putea determina o parte importantă a populaţiei să nu iasă la vot. În aceste condiţii, o rată
scăzută a participării la alegeri l-ar lipsi pe viitorul preşedinte de suficientă legitimitate. Principalul favorit în competiţia electorală este actualul preşedinte Hamid Karzai, creditat de sociologi cu 45% din voturi. Abdullah Abdullah, fost ministru de Externe, ar putea obţine în jur de 25% din voturi.
Trupele NATO au anunţat marţi că în ziua alegerilor îşi vor opri operaţiunile în desfăşurare, dedicându-se exclusiv „operaţiunilor considerate necesare pentru protejarea populaţiei“. NATO coordonează ISAF (International Security Assistance Force), o misiune multinaţională cu implicarea unor contingente din 42 de state şi cu efective totale
de 64.500 militari.
Cenzură
Guvernul afgan a cerut presei locale şi internaţionale să nu mediatizeze violenţele probabile din ziua votului pentru a nu speria alegătorii şi pentru a nu creşte rata
absenteismului. Mai mult, reporterii străini care vor încălca interdicţia vor fi expulzaţi, iar organele de presă locală, închise, a anunţat executivul. Human Rights Watch a denunţat „o tentativă de cenzurare a libertăţii presei“ garantate de constituţia afgană, cetăţenii având dreptul de a fi informaţi asupra violenţelor la care se expun.
Un purtător de cuvânt al talibanilor a precizat că luptătorii islamişti ucişi ieri la Kabul sunt „doar o parte“ a unui detaşament de 20 de atentatori sinucigaşi, special pregătiţi pentru a acţiona în aceste zile. Atacul de ieri face parte dintr-un val de violenţe ce s-a amplificat odată cu apropierea alegerilor. Generalul de brigadă E. Tremblay, purtător de cuvânt al NATO din Afganistan, afirmă că în ultimele săptămâni numărul mediu zilnic al atacurilor talibane a sărit de la 32 la 48, adică o creştere de 50%.
Peste 14 milioane de afgani cu drept de vot sunt chemaţi astăzi la urne pentru a alege un nou preşedinte.
Au fost organizate 6.500 de secţii de votare, dar procesul electoral va întâmpina cu siguranţă dificultăţi importante. În cel puţin 8 dintre unităţile administrative mari nu vor avea loc alegeri, fiind sub controlul
talibanilor. În plus
, afirmă oficialităţi afgane citate de AP, în cel puţin 20% dintre secţiile de votare nu au ajuns încă nici un fel de materiale electorale. Există şi temerea că atacurile talibanilor, precum şi ameninţările sistematice la care aceştia recurg ar putea determina o parte importantă a populaţiei să nu iasă la vot. În aceste condiţii, o rată
scăzută a participării la alegeri l-ar lipsi pe viitorul preşedinte de suficientă legitimitate. Principalul favorit în competiţia electorală este actualul preşedinte Hamid Karzai, creditat de sociologi cu 45% din voturi. Abdullah Abdullah, fost ministru de Externe, ar putea obţine în jur de 25% din voturi.
Trupele NATO au anunţat marţi că în ziua alegerilor îşi vor opri operaţiunile în desfăşurare, dedicându-se exclusiv „operaţiunilor considerate necesare pentru protejarea populaţiei“. NATO coordonează ISAF (International Security Assistance Force), o misiune multinaţională cu implicarea unor contingente din 42 de state şi cu efective totale
de 64.500 militari.
Cenzură
Guvernul afgan a cerut presei locale şi internaţionale să nu mediatizeze violenţele probabile din ziua votului pentru a nu speria alegătorii şi pentru a nu creşte rata
absenteismului. Mai mult, reporterii străini care vor încălca interdicţia vor fi expulzaţi, iar organele de presă locală, închise, a anunţat executivul. Human Rights Watch a denunţat „o tentativă de cenzurare a libertăţii presei“ garantate de constituţia afgană, cetăţenii având dreptul de a fi informaţi asupra violenţelor la care se expun.
Berisha vorbeşte în Kosovo despre "unirea naţiunii albaneze", Belgradul protestează
Ministerul de Externe sârb a protestat pe lângă Ambasada albaneză de la Belgrad, după ce premierul albanez Sali Berisha vorbise despre un proiect de "unire a naţiunii" albaneze, interpretat de Serbia drept o aluzie la anexarea Kosovo.
Într-un interviu difuzat duminică la postul de televiziune kosovar Klan Kosova, Berisha spusese: "Unirea naţiunii este proiectul meu, dar trebuie spus că la baza acestui proiect de uniune naţională stă idealul european". "Peste tot pe unde trăiesc, în Albania, în Kosovo, albanezii trebuie să se simtă fraţi", explicase el. Premierul adăugase că Albania şi Kosovo nu trebuie "sub nicio formă" să se considere două ţări străine una de cealaltă, relatează AFP, citată de NewsIn.
Într-un interviu difuzat duminică la postul de televiziune kosovar Klan Kosova, Berisha spusese: "Unirea naţiunii este proiectul meu, dar trebuie spus că la baza acestui proiect de uniune naţională stă idealul european". "Peste tot pe unde trăiesc, în Albania, în Kosovo, albanezii trebuie să se simtă fraţi", explicase el. Premierul adăugase că Albania şi Kosovo nu trebuie "sub nicio formă" să se considere două ţări străine una de cealaltă, relatează AFP, citată de NewsIn.
Au fentat statul cu ajutorul de şomaj
O sută de companii
germane sunt suspectate de fraudarea agenţiei de ocupare a forţei de muncă prin înregistrarea angajaţilor cu normă întreagă ca fiind în şomaj tehnic, a declarat un oficial al instituţiei germane, citat de AFP.
În Germania, agenţia locală pentru ocuparea forţei de muncă acoperă o parte din salariul plătit angajaţilor pentru o perioadă de până la 24 de luni, în timp
ce contribuţiile sociale sunt suportate de agenţia federală pentru forţa de muncă începând cu a şaptea lună de şomaj parţial.
germane sunt suspectate de fraudarea agenţiei de ocupare a forţei de muncă prin înregistrarea angajaţilor cu normă întreagă ca fiind în şomaj tehnic, a declarat un oficial al instituţiei germane, citat de AFP.
În Germania, agenţia locală pentru ocuparea forţei de muncă acoperă o parte din salariul plătit angajaţilor pentru o perioadă de până la 24 de luni, în timp
ce contribuţiile sociale sunt suportate de agenţia federală pentru forţa de muncă începând cu a şaptea lună de şomaj parţial.
SUA îşi revin din criză la sfârşitul anului
Scăderea economică ar trebui să încetinească în lunile următoare, ducând la o creştere în SUA la sfârşitul anului, estimează un membru al consiliului director al băncii centrale din Elveţia, Thomas Jordan, citat de AFP.
În opinia acestuia, după încetinirea declinului peste Ocean va urma, la începutul anului viitor, revenirea statelor din Europa. Produsul
intern brut (PIB) al SUA a scăzut cu 0,3% în trimestrul al doilea, faţă de trimestrul precedent. În zona euro
, PIB-ul s-a contractat cu doar 0,1% în al doilea trimestru.
În opinia acestuia, după încetinirea declinului peste Ocean va urma, la începutul anului viitor, revenirea statelor din Europa. Produsul
intern brut (PIB) al SUA a scăzut cu 0,3% în trimestrul al doilea, faţă de trimestrul precedent. În zona euro
, PIB-ul s-a contractat cu doar 0,1% în al doilea trimestru.
Lansare de racheta amanata
Este pentru a doua oara, din 2002, cand evenimentul pregatit de autoritatile de la Seul este amanat. Construita cu sprijinul Rusiei, racheta urma sa plaseze pe orbita un satelit de cercetare de 100 de kilograme
, de fabricatie sud-coreeana. Lansatorul KSLV-1 (Korea Space Launch Vehicle-1), cu o lungime de 33 de metri, pentru care Seulul a cheltuit circa 419 milioane de dolari, trebuia sa decoleze de la centrul spatial Naro, aflat la 475 de kilometri sud de Seul. Daca lansarea ar fi fost incununata de succes, tirul ar fi permis Coreei de Sud sa se alature grupului celor noua state din lume care sunt capabile sa plaseze un satelit pe orbita. Coreea de Nord, co munista, a anuntat, sap tamana trecuta, ca va monitoriza atent
modul in care SUA si alte tari vecine vor reactiona fata de operatiunea Seulului, dupa ce Phenianul a provocat proteste internationale vehemente, in primavara, pentru ca a efectuat teste cu rachete balistice.
, de fabricatie sud-coreeana. Lansatorul KSLV-1 (Korea Space Launch Vehicle-1), cu o lungime de 33 de metri, pentru care Seulul a cheltuit circa 419 milioane de dolari, trebuia sa decoleze de la centrul spatial Naro, aflat la 475 de kilometri sud de Seul. Daca lansarea ar fi fost incununata de succes, tirul ar fi permis Coreei de Sud sa se alature grupului celor noua state din lume care sunt capabile sa plaseze un satelit pe orbita. Coreea de Nord, co munista, a anuntat, sap tamana trecuta, ca va monitoriza atent
modul in care SUA si alte tari vecine vor reactiona fata de operatiunea Seulului, dupa ce Phenianul a provocat proteste internationale vehemente, in primavara, pentru ca a efectuat teste cu rachete balistice.
Nava-fantoma face valuri
Specialistii straini nu cred in varianta Rusiei si sustin ca Arctic Sea transporta
rachete de croaziera, nu cherestea
Teoria lansata marti de Moscova privind misterul disparitiei cargoului Arctic Sea - un act de piraterie - este departe de a-i convinge pe experti. In vreme ce autoritatile ruse declarau ieri ca piratii care au atacat nava au cerut o rascumparare, amenintand ca vor arunca vasul in aer, explicatiile unor responsabili occidentali adancesc confuzia din ultimele zile. Potrivit raportorului UE pentru piraterie, doar prezenta rachetelor de croaziera la bordul navei ar putea justifica atitudinea bizara a Rusiei in acest incident. La randul sau, Autoritatea Maritima Malteza sustine, mai nou, ca autoritatile maritime suedeze, malteze si finlandeze au stiut tot timpul unde se afla cargoul si ca, de fapt, nava nu a disparut
"niciodata".
Cargoul Arctic Sea, atacat recent de pirati, ar putea fi implicat in traficul
de arme, in recuperarea sa fiind mobilizate avioane si nave ruse de razboi, apreciaza Tarmo Kuts, raportor al Uniunii Europene pentru piraterie si fost comandant al fortelor de aparare estone, citat de Interfax. Acesta este de parere ca, daca nava ar fi transportat droguri, Rusia nu ar fi luat masuri atat de drastice pentru gasirea ei. "Intreaga poveste pare atat de ciudata, incat am fi naivi sa credem versiunea oficiala a Rusiei", a insistat Kuts. El isi argumenteaza afirmatia explicand ca, in primul
rand, "proprietarul cargoului, oficial legat de Finlanda, dar avand relatii cu letoni, care erau etnici rusi, a raportat disparitia navei presedintelui rus, dupa care trei nave mari de razboi si o fregata din Marea Neagra au fost trimise in cautarea acesteia". Oficialul UE a mai constatat si ca unitatea navala era cu mult mai puternica
decat cea implicata recent in criza piratilor somalezi, iar incarcatura de la bordul Arctic Sea, cheres teaua destinata Algeriei, ar putea ascunde cel mai bine arme de contrabanda. Concluzia sa este aceea ca "o incarcatura de rachete teleghidate poate fi ascunsa cu usurinta sub cherestea".
Autoritatea Maritima Malteza spune insa ca nava nu a disparut nicio secunda si ca anchetatorii din Malta, Finlanda si Suedia au stiut unde se afla cargoul. Motivul pentru care au pastrat tacere, sustine AMM, a fost "pentru a nu pune in pericol viata
si securitatea persoanelor de la bord sau integritatea navei". Potrivit MMA, comitetul sau de securitate s-a deplasat inca de la in ceputul lunii august la Hel sinki pentru a urmari, alaturi de specialistii finlandezi si suedezi, odiseea deturnarii cargoului. Aceasta explicatie nu face decat sa lase mai multe intrebari fara raspuns. In continuare raman neclare metodele si motivele pre tinsilor pirati, dar si ce transporta in realitate nava.
rachete de croaziera, nu cherestea
Teoria lansata marti de Moscova privind misterul disparitiei cargoului Arctic Sea - un act de piraterie - este departe de a-i convinge pe experti. In vreme ce autoritatile ruse declarau ieri ca piratii care au atacat nava au cerut o rascumparare, amenintand ca vor arunca vasul in aer, explicatiile unor responsabili occidentali adancesc confuzia din ultimele zile. Potrivit raportorului UE pentru piraterie, doar prezenta rachetelor de croaziera la bordul navei ar putea justifica atitudinea bizara a Rusiei in acest incident. La randul sau, Autoritatea Maritima Malteza sustine, mai nou, ca autoritatile maritime suedeze, malteze si finlandeze au stiut tot timpul unde se afla cargoul si ca, de fapt, nava nu a disparut
"niciodata".
Cargoul Arctic Sea, atacat recent de pirati, ar putea fi implicat in traficul
de arme, in recuperarea sa fiind mobilizate avioane si nave ruse de razboi, apreciaza Tarmo Kuts, raportor al Uniunii Europene pentru piraterie si fost comandant al fortelor de aparare estone, citat de Interfax. Acesta este de parere ca, daca nava ar fi transportat droguri, Rusia nu ar fi luat masuri atat de drastice pentru gasirea ei. "Intreaga poveste pare atat de ciudata, incat am fi naivi sa credem versiunea oficiala a Rusiei", a insistat Kuts. El isi argumenteaza afirmatia explicand ca, in primul
rand, "proprietarul cargoului, oficial legat de Finlanda, dar avand relatii cu letoni, care erau etnici rusi, a raportat disparitia navei presedintelui rus, dupa care trei nave mari de razboi si o fregata din Marea Neagra au fost trimise in cautarea acesteia". Oficialul UE a mai constatat si ca unitatea navala era cu mult mai puternica
decat cea implicata recent in criza piratilor somalezi, iar incarcatura de la bordul Arctic Sea, cheres teaua destinata Algeriei, ar putea ascunde cel mai bine arme de contrabanda. Concluzia sa este aceea ca "o incarcatura de rachete teleghidate poate fi ascunsa cu usurinta sub cherestea".
Autoritatea Maritima Malteza spune insa ca nava nu a disparut nicio secunda si ca anchetatorii din Malta, Finlanda si Suedia au stiut unde se afla cargoul. Motivul pentru care au pastrat tacere, sustine AMM, a fost "pentru a nu pune in pericol viata
si securitatea persoanelor de la bord sau integritatea navei". Potrivit MMA, comitetul sau de securitate s-a deplasat inca de la in ceputul lunii august la Hel sinki pentru a urmari, alaturi de specialistii finlandezi si suedezi, odiseea deturnarii cargoului. Aceasta explicatie nu face decat sa lase mai multe intrebari fara raspuns. In continuare raman neclare metodele si motivele pre tinsilor pirati, dar si ce transporta in realitate nava.
România, pe primul loc în UE dupa cresterea activitatii din constructii in luna iunie
România ocupa prima
pozitie în UE în functie de cresterea productiei din sectorul constructiilor din luna
iunie, de 9,3%, comparativ cu luna mai, la nivelul blocului
comunitar indicatorul scazând cu 3,3%, potrivit datelor Eurostat. Din cele 11 state prezente în studiul lunar al Eurostat, în afara României doar Bulgaria (1,5%), Polonia (1,2%) si Cehia (1%) au consemnat cresteri ale activitatii în sectorul constructiilor în iunie, fata de mai, restul tarilor înregistrând scaderi. Cele mai accentuate ritmuri de scadere ale indicatorului le-au avut Suedia (3,8%), Portugalia (3,3%) si Slovacia (2%). În UE, în sectorul ingineriei civile, productia a avansat cu 0,8%, iar pe segmentul constructiilor de cladiri activitatea
s-a redus cu un ritm lunar de 4,8%. România se plaseaza pe locul cinci în Uniune dupa ritmul de scadere a productiei din sectorul constructiilor din iunie, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, cu un declin de 6,2%, mai putin accentuat decât nivelul mediu al UE, de 14,1%. Suedia a consemnat cea mai mare scadere a indicatorului, de 16,6%, urmata de Slovenia (-15,8%) si Spania (-12,6%). Productia din constructii a crescut, în ritm anual, doar în Germania (1,2%) si Polonia (0,6%).
pozitie în UE în functie de cresterea productiei din sectorul constructiilor din luna
iunie, de 9,3%, comparativ cu luna mai, la nivelul blocului
comunitar indicatorul scazând cu 3,3%, potrivit datelor Eurostat. Din cele 11 state prezente în studiul lunar al Eurostat, în afara României doar Bulgaria (1,5%), Polonia (1,2%) si Cehia (1%) au consemnat cresteri ale activitatii în sectorul constructiilor în iunie, fata de mai, restul tarilor înregistrând scaderi. Cele mai accentuate ritmuri de scadere ale indicatorului le-au avut Suedia (3,8%), Portugalia (3,3%) si Slovacia (2%). În UE, în sectorul ingineriei civile, productia a avansat cu 0,8%, iar pe segmentul constructiilor de cladiri activitatea
s-a redus cu un ritm lunar de 4,8%. România se plaseaza pe locul cinci în Uniune dupa ritmul de scadere a productiei din sectorul constructiilor din iunie, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, cu un declin de 6,2%, mai putin accentuat decât nivelul mediu al UE, de 14,1%. Suedia a consemnat cea mai mare scadere a indicatorului, de 16,6%, urmata de Slovenia (-15,8%) si Spania (-12,6%). Productia din constructii a crescut, în ritm anual, doar în Germania (1,2%) si Polonia (0,6%).
Cel puţin 75 de morţi şi 370 de răniţi, in explozii consecutive la Bagdad
Peste 75 de persoane au fost ucise si 370 rănite, în urma unei serii de explozii in capitala Irakului. Potrivit BBC, şase explozii au zguduit, ieri, Bagdadul, dintre care doua au avut loc in preajma unor ministere irakiene. Primul
din seria de atentate a avut loc în apropierea Ministerului Finanţelor, in timp
ce al doilea, intr-un cartier
din preajma Ministerului de Externe, ale carui fatada si gard au fost distruse. Aceasta din urma a fost cea mai puternica
dintre explozii si a lasat in urma un crater de 3 metri adancime si de peste 10 metri in diametru, potrivit aceleiasi surse. Anterior, două obuze de mortieră au lovit “Zona Verde”, iar un altul a căzut în afara acestui sector guvernamental foarte protejat, unde se află si ambasada Statelor Unite.
din seria de atentate a avut loc în apropierea Ministerului Finanţelor, in timp
ce al doilea, intr-un cartier
din preajma Ministerului de Externe, ale carui fatada si gard au fost distruse. Aceasta din urma a fost cea mai puternica
dintre explozii si a lasat in urma un crater de 3 metri adancime si de peste 10 metri in diametru, potrivit aceleiasi surse. Anterior, două obuze de mortieră au lovit “Zona Verde”, iar un altul a căzut în afara acestui sector guvernamental foarte protejat, unde se află si ambasada Statelor Unite.
Accidentul produs luni la hidrocentrala din Siberia este cel mai grav si cel mai bizar din lume
Catastrofa de la centrala hidroelectrica din Siberia, in urma careia au murit 12 muncitori, nu gaseste o explicatie in fata expertilor ori a autoritatilor. Intre timp, sansele ca toti cei 62 de oameni dati disparuti de luni sa fie gasiti in viata
ramån reduse, iar pata de petrol de pe fluviul Enisei se intinde pe 80 de kilometri.
Avaria care a provocat tragedia de la hidrocentrala Saiano-Susenskaia din Siberia, cea mai mare hidrocentrala a Rusiei, “este cea mai grava si bizara din lume”, a declarat Serghei Smatko, ministrul rus al energiei, preluat de Agerpress. Atat el, cat si ministrul pentru situatii de urgenta, ambii ajunsi de urgenta, la ordinul lui Medvedev, la locul accidentului, au fost mai preocupati, in declaratiile lor, de a critica dur “declaratiile iresponsabile” in acest caz. Ei au cerut sa fie gasiti si pedepsiti cei care au raspândit primele zvonuri despre situatia de la hidrocentrala de pe râul Enisei, în republica autonoma rusa Hakasia (Siberia Orientala), imediat dupa producerea accidentului. Este vorba despre informatiile aparute la putin timp dupa avarie, care indicau producerea unei a doua explozii la Saiano-Susenskaia. Conform zvonului initial, aceasta explozie ar fi directionat o cantitate mare de apa catre Abakan, capitala republicii Hakasia, aflata la frontiera cu Mongolia, ceea ce a creat panica în rândul populatiei. Accidentul de la hidrocentrala Saiano-Susenskaia, una dintre cele mai puternice din lume, s-a produs în timpul unor lucrari de reparatii si aproximativ 300 de persoane se gaseau în zona. În urma exploziei izbucnite la unul dintre transformatoare, au cazut un perete si tavanul de la sala turbinelor, ceea ce a dus la inundarea acesteia.
Scenariile tragediei
Bilantul actual al accidentului este de 12 morti, 15 raniti si 62 de disparuti. Pana ieri, 64 de persoane erau date disparute, insa doua dintre ele au fost gasite. Potrivit datelor initiale, ambele persoane erau in viata. Mai mult, una dintre ele a fost gasita in locuinta sa, unde s-a intors de la pescuit. Un oficial din serviciile
de urgenta a declarat deja ca nu exista nici o speranta reala de a mai gasi pe cineva în viata, in apele foarte reci ale raului, cu o temperatura de aproximativ patru grade. Varianta optimista este ca ei sa fi ajuns in asa-numitele “bule de aer” sau portiuni ramase neinundate. Totusi, localnicii din Abakan sustin ca autoritatile ascund numarul real al victimelor, care ar depasi 100 de morti, varianta sustinuta si de presa regionala. De asemenea, exista un alt bilant, al angajatilor
hidrocentralei, care cred ca peste 40 de oameni sunt deja morti. RusHydro, compania care detine hidrocentrala, a declarat ca, cel mai probabil, o turbina defecta a provocat accidentul. Cu toate acestea, mass-media locala considera ca totul s-ar baza pe o eroare umana. Mai exact, ar fi vorba despre unul dintre angajati
, care a venit din concediu luni si nu a stiut ca un hidroagregat se afla in reparatii. El a deschis, intamplator, obturatorul, moment in care apa a navalit si a rupt un rotor de 980 de tone. In urma inundatiilor care s-au produs in spatiile centralei, toti cei care se aflau în acel moment în compartimentele invecinate au murit pe loc. Aleksandr Tolosinov, fost director general al centralei, construite în 1978 si membru al comitetului de conducere al RusHydro, a declarat anterior ca accidentul a fost cel mai probabil provocat de un “defect de fabricatie” la nivelul turbinei, potrivit Mediafax. Cat despre RusHydro, compania a anuntat ca familiile celor ucisi vor primi compensatii in valoare de un milion de ruble fiecare (aproximativ 31.000 de dolari), bani care au inceput sa fie distribuiti, ieri, de autoritatile republicii in care se afla hidrocentrala. O alta urmare a accidentului de la Saiano-Susenskaia este deversarea a 40 de tone de hidrocarburi în fluviul Enisei, care se varsa in Oceanul Arctic. In urma acestei deversari, pata de petrol rezultata s-a raspândit pe o distanta de 80 de kilometri de-a lungul fluviului care traverseaza Siberia. Petrolul, folosit ca izolant si lichid de racire în transformatoarele centralei, s-a scurs în momentul exploziei. Echipele de interventie folosesc materiale absorbante si bariere plutitoare, pentru a controla poluarea.
ramån reduse, iar pata de petrol de pe fluviul Enisei se intinde pe 80 de kilometri.
Avaria care a provocat tragedia de la hidrocentrala Saiano-Susenskaia din Siberia, cea mai mare hidrocentrala a Rusiei, “este cea mai grava si bizara din lume”, a declarat Serghei Smatko, ministrul rus al energiei, preluat de Agerpress. Atat el, cat si ministrul pentru situatii de urgenta, ambii ajunsi de urgenta, la ordinul lui Medvedev, la locul accidentului, au fost mai preocupati, in declaratiile lor, de a critica dur “declaratiile iresponsabile” in acest caz. Ei au cerut sa fie gasiti si pedepsiti cei care au raspândit primele zvonuri despre situatia de la hidrocentrala de pe râul Enisei, în republica autonoma rusa Hakasia (Siberia Orientala), imediat dupa producerea accidentului. Este vorba despre informatiile aparute la putin timp dupa avarie, care indicau producerea unei a doua explozii la Saiano-Susenskaia. Conform zvonului initial, aceasta explozie ar fi directionat o cantitate mare de apa catre Abakan, capitala republicii Hakasia, aflata la frontiera cu Mongolia, ceea ce a creat panica în rândul populatiei. Accidentul de la hidrocentrala Saiano-Susenskaia, una dintre cele mai puternice din lume, s-a produs în timpul unor lucrari de reparatii si aproximativ 300 de persoane se gaseau în zona. În urma exploziei izbucnite la unul dintre transformatoare, au cazut un perete si tavanul de la sala turbinelor, ceea ce a dus la inundarea acesteia.
Scenariile tragediei
Bilantul actual al accidentului este de 12 morti, 15 raniti si 62 de disparuti. Pana ieri, 64 de persoane erau date disparute, insa doua dintre ele au fost gasite. Potrivit datelor initiale, ambele persoane erau in viata. Mai mult, una dintre ele a fost gasita in locuinta sa, unde s-a intors de la pescuit. Un oficial din serviciile
de urgenta a declarat deja ca nu exista nici o speranta reala de a mai gasi pe cineva în viata, in apele foarte reci ale raului, cu o temperatura de aproximativ patru grade. Varianta optimista este ca ei sa fi ajuns in asa-numitele “bule de aer” sau portiuni ramase neinundate. Totusi, localnicii din Abakan sustin ca autoritatile ascund numarul real al victimelor, care ar depasi 100 de morti, varianta sustinuta si de presa regionala. De asemenea, exista un alt bilant, al angajatilor
hidrocentralei, care cred ca peste 40 de oameni sunt deja morti. RusHydro, compania care detine hidrocentrala, a declarat ca, cel mai probabil, o turbina defecta a provocat accidentul. Cu toate acestea, mass-media locala considera ca totul s-ar baza pe o eroare umana. Mai exact, ar fi vorba despre unul dintre angajati
, care a venit din concediu luni si nu a stiut ca un hidroagregat se afla in reparatii. El a deschis, intamplator, obturatorul, moment in care apa a navalit si a rupt un rotor de 980 de tone. In urma inundatiilor care s-au produs in spatiile centralei, toti cei care se aflau în acel moment în compartimentele invecinate au murit pe loc. Aleksandr Tolosinov, fost director general al centralei, construite în 1978 si membru al comitetului de conducere al RusHydro, a declarat anterior ca accidentul a fost cel mai probabil provocat de un “defect de fabricatie” la nivelul turbinei, potrivit Mediafax. Cat despre RusHydro, compania a anuntat ca familiile celor ucisi vor primi compensatii in valoare de un milion de ruble fiecare (aproximativ 31.000 de dolari), bani care au inceput sa fie distribuiti, ieri, de autoritatile republicii in care se afla hidrocentrala. O alta urmare a accidentului de la Saiano-Susenskaia este deversarea a 40 de tone de hidrocarburi în fluviul Enisei, care se varsa in Oceanul Arctic. In urma acestei deversari, pata de petrol rezultata s-a raspândit pe o distanta de 80 de kilometri de-a lungul fluviului care traverseaza Siberia. Petrolul, folosit ca izolant si lichid de racire în transformatoarele centralei, s-a scurs în momentul exploziei. Echipele de interventie folosesc materiale absorbante si bariere plutitoare, pentru a controla poluarea.
luni, 10 august 2009
Fonduri europene pentru cooperare transfrontalieră
Sumele acordate proiectelor depuse în cadrul Programului IPA de Cooperare Transfrontalieră Romånia-Serbia se situează între 30.000 şi un milion de euro, potrivit datelor Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei (MDRL). Contribuţia Uniunii Europene va fi de maximum 85% din cheltuielile eligibile. Sumele corespunzătoare co-finanţării, în procent de 15%, vor fi acordate în procent de 13% de la bugetul de stat al Romåniei pentru beneficiarii romåni şi un procent de 2% va fi asigurat
din contribuţia proprie a beneficiarilor romåni. Ieri a avut loc, la Timişoara, conferinţa de lansare a primului apel pentru propuneri de proiecte în cadrul Programului IPA de Cooperare Transfrontalieră Romånia-Serbia.
din contribuţia proprie a beneficiarilor romåni. Ieri a avut loc, la Timişoara, conferinţa de lansare a primului apel pentru propuneri de proiecte în cadrul Programului IPA de Cooperare Transfrontalieră Romånia-Serbia.
Banii de drumuri, daţi pe avocaţi şi bodyguarzi
Lucrările propriu-zise de construcţie a drumurilor au atras, din 2007, doar 20% din sumele alocate unor proiecte de infrastructură de cinci miliarde de euro, diferenţa mergånd către mutarea utilităţilor, firme
de avocatură, pază sau curăţenie. „În ultimii doi ani şi jumătate am avut o alocaţie bugetară de cinci miliarde de euro, din care doar 20% s-au văzut în drumuri, restul au fost plătiţi pentru mutarea utilităţilor, pază, curăţenie şi avocatură“, a declarat, ieri, Adrian Ionescu, şeful direcţiei Infrastructură Rutieră şi Concesiuni din minister. El a dat ca exemplu compania
Bechtel, constructorul autostrăzii Braşov-Borş, care anul trecut a lucrat mai mult la mutarea utilităţilor decåt la construţia autostrăzii.
de avocatură, pază sau curăţenie. „În ultimii doi ani şi jumătate am avut o alocaţie bugetară de cinci miliarde de euro, din care doar 20% s-au văzut în drumuri, restul au fost plătiţi pentru mutarea utilităţilor, pază, curăţenie şi avocatură“, a declarat, ieri, Adrian Ionescu, şeful direcţiei Infrastructură Rutieră şi Concesiuni din minister. El a dat ca exemplu compania
Bechtel, constructorul autostrăzii Braşov-Borş, care anul trecut a lucrat mai mult la mutarea utilităţilor decåt la construţia autostrăzii.
Etichete:
Banii de drumuri,
daţi pe avocaţi şi bodyguarzi
Menţinerea impozitului minim depinde de evoluţia economiei
uvernul va evalua impactul impozitului minim asupra firmelor
şi va lua o decizie privind menţinerea acestuia în funcţie de evoluţia economiei, a declarat, ieri, premierul Emil Boc, arătånd totodată că noua taxă a fost concepută ca o măsură de combatere a evaziunii fiscale şi nu de suprafiscalitate. Întrebat de presă dacă Executivul va menţine sau va renunţa la impozitul minim, premierul a răspuns că problema va fi analizată. „Acum avem o anumită proiecţie bugetară care ne permite să acoperim deficitul. Vom vedea cum evoluează economia
romånească şi vom analiza la Ministerul Finanţelor impactul acestui impozit. Vom face evaluări şi vom prezenta datele noastre“, a spus Boc. Ministrul pentru IMM
, Constantin Niţă, a declarat, vineri, că impozitul minim este o măsură temporară şi ar putea fi eliminat în toamnă.
şi va lua o decizie privind menţinerea acestuia în funcţie de evoluţia economiei, a declarat, ieri, premierul Emil Boc, arătånd totodată că noua taxă a fost concepută ca o măsură de combatere a evaziunii fiscale şi nu de suprafiscalitate. Întrebat de presă dacă Executivul va menţine sau va renunţa la impozitul minim, premierul a răspuns că problema va fi analizată. „Acum avem o anumită proiecţie bugetară care ne permite să acoperim deficitul. Vom vedea cum evoluează economia
romånească şi vom analiza la Ministerul Finanţelor impactul acestui impozit. Vom face evaluări şi vom prezenta datele noastre“, a spus Boc. Ministrul pentru IMM
, Constantin Niţă, a declarat, vineri, că impozitul minim este o măsură temporară şi ar putea fi eliminat în toamnă.
Citi vede cursul sub 4 lei/euro
Moneda nationala se va aprecia in raport cu euro, de la 4,2 lei/euro la 3,95 lei/euro pana la sfarsitul acestui an, iar economia
va scadea cu 4,3%, arata un raport al bancii americane Citi, care desfasoara operatiuni pe piata romaneasca.
Analistii Citi anticipeaza ca moneda nationala se va aprecia pana la o paritate de circa 4,1 lei/euro in iunie si la 4 lei/euro la sfarsitul primelor noua luni. Evolutia cursului de schimb reprezinta o depreciere a leului de circa 6% in termeni reali.
"Vrem sa subliniem ca si consimtirea BNR pentru relaxarea mai agresiva a politicii monetare ar putea influenta leul", sustin analistii Citi.
Institutia bancara a revizuit in scadere si estimarile privind cresterea economica inregistrata de Romania anul viitor, de la 4% la 1,3%. "Deteriorarea inregistrata de increderea consumatorilor si indicatorii privind increderea in economie, combinate cu majorarea ratei
somajului de la 4,4% in dcembrie la 5,7% in aprilie, subliniaza severitatea reducerii activitatii economice", mai arata raportul.
va scadea cu 4,3%, arata un raport al bancii americane Citi, care desfasoara operatiuni pe piata romaneasca.
Analistii Citi anticipeaza ca moneda nationala se va aprecia pana la o paritate de circa 4,1 lei/euro in iunie si la 4 lei/euro la sfarsitul primelor noua luni. Evolutia cursului de schimb reprezinta o depreciere a leului de circa 6% in termeni reali.
"Vrem sa subliniem ca si consimtirea BNR pentru relaxarea mai agresiva a politicii monetare ar putea influenta leul", sustin analistii Citi.
Institutia bancara a revizuit in scadere si estimarile privind cresterea economica inregistrata de Romania anul viitor, de la 4% la 1,3%. "Deteriorarea inregistrata de increderea consumatorilor si indicatorii privind increderea in economie, combinate cu majorarea ratei
somajului de la 4,4% in dcembrie la 5,7% in aprilie, subliniaza severitatea reducerii activitatii economice", mai arata raportul.
Incredibil. Fiecare kilometru din autostrada Comarnic-Brasov va costa, in medie, 50 milioane de euro
ronsonul de autostrada Comarnic-Brasov ar putea fi construit de consortiul franco-elen Vinci-Aktor,
ne-au declarat surse din Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI). Executia celor 58 km de autostrada, cat are tronsonul Comarnic-Brasov, va costa circa 1,5 miliarde de euro. Costurile de capital si cele indirecte vor duce lucrarea la un pret
de circa 50 milioane de euro pentru fiecare kilometru de autostrada. Specialistii spun insa ca un kilometru de autostrada construita in zona de munte costa maximum 14 milioane de euro.
Consortiile Vinci-Aktor, Strabag-Eurovia si Bilfinger Berger-Porr au depus oferte la Compania
Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) pentru constructia tronsonului Comarnic-Brasov. Asocierea Strabag-Eurovia a cerut 1,3 miliarde de euro, consortiul franco-elen Vinci-Aktor a propus 1,5 miliarde de euro, iar germanii de la Bilfinger Berger-Porr au depasit prin oferta doua miliarde de euro. Cel putin opt sau zece banci sunt implicate in procesul de finantare a celor 58 km de autostrada. Suma necesara finantarii tronsonului de autostrada, 1,5 miliarde de euro, nu contine insa si imprumutul. Costurile de capital si cele indirecte vor duce lucrarea la un pret de circa 3 miliarde de euro, spun surse avizate din MTI. Din momentul in care incep lucrarile, conform clauzelor contractuale, constructorul trebuie sa finalizeze autostrada in maximum patru ani. Constructorul vine cu banii pentru autostrada, dupa care isi recupereaza investitia“, ne-au explicat sursele citate.
30% din exproprieri au fost deja facute
Compania Nationala de Autostrazi a efectuat peste 30% din exproprierile pentru tronsonul Comarnic-Brasov. „In oferta tehnica a consortiului Vinci-Aktor este prevazuta constructia mai multor tunele fata de oferta Strabag-Eurovia. Nu am vrut sa mai aruncam banii
pe exproprieri, vor exista mai multe tuneluri“, ne-au mai spus sursele citate. Potrivit acestora, peste 20% din cei 58 km de autostrada, intre Comarnic si Brasov, vor trece prin tuneluri. In anumite zone de pe Valea Prahovei, autostrada Comarnic-Brasov va trece prin domeniile Regelui Mihai. Peste 10.000 de hectare de padure se afla pe domeniile Regelui Mihai. „In functie de proiect, vom realiza toate exproprierile. Autostrada Comarnic-Brasov va trece pe sub terenurile Regelui Mihai in zona Azuga“, ne-au mai explicat sursele din MTI.
„Un km de autostrada la munte, maximum 14 milioane de euro“
Virgil Icleanu, fost director la Compania Nationala de Autostrazi, ne-a explicat ca pretul unui kilometru de autostrada construit în zona de munte costa maximum 14 milioane de euro. „In Romania, un kilometru de autostrada construit la munte costa intre 8 si 14 milioane de euro, in functie de dotari. Autostrazile construite pe langa munte, fara tunel, si cu dotari minime costa circa 8 milioane de euro pe kilometru. Daca se construiesc tuneluri si se instaleaza echipamente de degivrare, prin care soferii primesc avertizari meteo, un kilometru de autostrada ajunge la 14 milioane de euro. Este enorm 50 milioane de euro pentru un kilometru de autostrada. Cu 3 miliarde de euro se pot construi doua autostrazi Comarnic-Brasov“, a afirmat Icleanu.
Berceanu: Autostrada Bucuresti- Ploiesti, gata in iulie 2010
Autostrada Bucuresti - Ploiesti va fi finalizata în iulie 2010, urmând sa faca legatura între Centura Bucurestiului si municipiul Ploiesti, a spus, ieri, ministrul transporturilor, Radu Berceanu. Ministrul, impreuna cu premierul Emil Boc au inspectat santierele autostrazii Bucuresti-Ploiesti, centurii Ploiesti si Pasajului subteran de la Baneasa. Ministrul transporturilor a explicat ca anul acesta bugetul pentru autostrada se ridica la 410 milioane lei, din care peste 322 au fost deja platiti catre constructori, astfel încât acestia sa termine lucrarile la timp. „Daca s-ar fi alocat sumele necesare în anii trecuti pentru acest proiect, am fi circulat pe el la sfârsitul lui 2008, însa guvernarea trecuta a preferat sa faca extinderi de solutii si de benzi la aceasta autostrada si am pierdut aproape trei ani“, a mai spus Berceanu.
Boc se lauda cu centura Ploiesti, „cårpita“ de Casuneanu
Daca tot nu va taia panglica pentru nici un kilometru de autostrada in acest an, premierul Emil Boc a inceput vizitele electorale pe santierele din apropierea Capitalei. Seful Guvernului impreuna cu ministrul transporturilor, Radu Berceanu, au inspectat santierele autostrazii Bucuresti-Ploiesti, centurii Ploiesi si Pasajului subteran de la Baneasa. „Pe centura Ploiestiului lucrarile sunt în graficul normal. Mai mult, am devansat cu 15 zile termenul de finalizare a lucrarilor, astfel ca acestea vor fi terminate pe 15 noiembrie, si nu pe 30 noiembrie. Eu zic ca sunt toate sansele ca cei 13 km de centura ocolitoare din Ploiesti sa fie gata pâna la aceasta data“, a spus premierul. Chiar daca Guvernul este obligat sa asigure
continuarea lucrarilor la pasajul subteran de la Baneasa, premierul Emil Boc considera finalizarea lucrarilor pana la sfarsitul lunii noiembrie ca pe un cadou al Executivului. „Este un cadou
pe care Guvernul îl face Bucurestiului, Primariei generale
ne-au declarat surse din Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI). Executia celor 58 km de autostrada, cat are tronsonul Comarnic-Brasov, va costa circa 1,5 miliarde de euro. Costurile de capital si cele indirecte vor duce lucrarea la un pret
de circa 50 milioane de euro pentru fiecare kilometru de autostrada. Specialistii spun insa ca un kilometru de autostrada construita in zona de munte costa maximum 14 milioane de euro.
Consortiile Vinci-Aktor, Strabag-Eurovia si Bilfinger Berger-Porr au depus oferte la Compania
Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) pentru constructia tronsonului Comarnic-Brasov. Asocierea Strabag-Eurovia a cerut 1,3 miliarde de euro, consortiul franco-elen Vinci-Aktor a propus 1,5 miliarde de euro, iar germanii de la Bilfinger Berger-Porr au depasit prin oferta doua miliarde de euro. Cel putin opt sau zece banci sunt implicate in procesul de finantare a celor 58 km de autostrada. Suma necesara finantarii tronsonului de autostrada, 1,5 miliarde de euro, nu contine insa si imprumutul. Costurile de capital si cele indirecte vor duce lucrarea la un pret de circa 3 miliarde de euro, spun surse avizate din MTI. Din momentul in care incep lucrarile, conform clauzelor contractuale, constructorul trebuie sa finalizeze autostrada in maximum patru ani. Constructorul vine cu banii pentru autostrada, dupa care isi recupereaza investitia“, ne-au explicat sursele citate.
30% din exproprieri au fost deja facute
Compania Nationala de Autostrazi a efectuat peste 30% din exproprierile pentru tronsonul Comarnic-Brasov. „In oferta tehnica a consortiului Vinci-Aktor este prevazuta constructia mai multor tunele fata de oferta Strabag-Eurovia. Nu am vrut sa mai aruncam banii
pe exproprieri, vor exista mai multe tuneluri“, ne-au mai spus sursele citate. Potrivit acestora, peste 20% din cei 58 km de autostrada, intre Comarnic si Brasov, vor trece prin tuneluri. In anumite zone de pe Valea Prahovei, autostrada Comarnic-Brasov va trece prin domeniile Regelui Mihai. Peste 10.000 de hectare de padure se afla pe domeniile Regelui Mihai. „In functie de proiect, vom realiza toate exproprierile. Autostrada Comarnic-Brasov va trece pe sub terenurile Regelui Mihai in zona Azuga“, ne-au mai explicat sursele din MTI.
„Un km de autostrada la munte, maximum 14 milioane de euro“
Virgil Icleanu, fost director la Compania Nationala de Autostrazi, ne-a explicat ca pretul unui kilometru de autostrada construit în zona de munte costa maximum 14 milioane de euro. „In Romania, un kilometru de autostrada construit la munte costa intre 8 si 14 milioane de euro, in functie de dotari. Autostrazile construite pe langa munte, fara tunel, si cu dotari minime costa circa 8 milioane de euro pe kilometru. Daca se construiesc tuneluri si se instaleaza echipamente de degivrare, prin care soferii primesc avertizari meteo, un kilometru de autostrada ajunge la 14 milioane de euro. Este enorm 50 milioane de euro pentru un kilometru de autostrada. Cu 3 miliarde de euro se pot construi doua autostrazi Comarnic-Brasov“, a afirmat Icleanu.
Berceanu: Autostrada Bucuresti- Ploiesti, gata in iulie 2010
Autostrada Bucuresti - Ploiesti va fi finalizata în iulie 2010, urmând sa faca legatura între Centura Bucurestiului si municipiul Ploiesti, a spus, ieri, ministrul transporturilor, Radu Berceanu. Ministrul, impreuna cu premierul Emil Boc au inspectat santierele autostrazii Bucuresti-Ploiesti, centurii Ploiesti si Pasajului subteran de la Baneasa. Ministrul transporturilor a explicat ca anul acesta bugetul pentru autostrada se ridica la 410 milioane lei, din care peste 322 au fost deja platiti catre constructori, astfel încât acestia sa termine lucrarile la timp. „Daca s-ar fi alocat sumele necesare în anii trecuti pentru acest proiect, am fi circulat pe el la sfârsitul lui 2008, însa guvernarea trecuta a preferat sa faca extinderi de solutii si de benzi la aceasta autostrada si am pierdut aproape trei ani“, a mai spus Berceanu.
Boc se lauda cu centura Ploiesti, „cårpita“ de Casuneanu
Daca tot nu va taia panglica pentru nici un kilometru de autostrada in acest an, premierul Emil Boc a inceput vizitele electorale pe santierele din apropierea Capitalei. Seful Guvernului impreuna cu ministrul transporturilor, Radu Berceanu, au inspectat santierele autostrazii Bucuresti-Ploiesti, centurii Ploiesi si Pasajului subteran de la Baneasa. „Pe centura Ploiestiului lucrarile sunt în graficul normal. Mai mult, am devansat cu 15 zile termenul de finalizare a lucrarilor, astfel ca acestea vor fi terminate pe 15 noiembrie, si nu pe 30 noiembrie. Eu zic ca sunt toate sansele ca cei 13 km de centura ocolitoare din Ploiesti sa fie gata pâna la aceasta data“, a spus premierul. Chiar daca Guvernul este obligat sa asigure
continuarea lucrarilor la pasajul subteran de la Baneasa, premierul Emil Boc considera finalizarea lucrarilor pana la sfarsitul lunii noiembrie ca pe un cadou al Executivului. „Este un cadou
pe care Guvernul îl face Bucurestiului, Primariei generale
În ce investesc străinii din România în timp de criză: auto, bănci şi imobiliare
Cea mai mare subscriere de capital a fost realizată de Ford, în luna ianuarie, aportul fiind de peste un miliard de lei
O parte dintre bănci au adus bani de-acasă în februarie pentru a face faţă mai uşor crizei din România
Pentru a face faţă crizei, companiile străine din domeniile cele mai afectate, precum cel bancar, auto, imobiliar şi construcţii, au trebuit să-şi majoreze capitalul social. Instituţiile financiare
au fost nevoite să vină cu „bani de-acasă” pentru a-şi susţine afacerea. Companiile din industria auto au investit şi ele, deşi vânzările de autoturisme au scăzut drastic. Nici dezvoltatorii imobiliari nu au stat cu braţele încrucişate, compania
Bel Rom investind prin două firme
peste 15 milioane de euro, potrivit datelor statistice ale Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).
Cea mai mare investiţie realizată în luna ianuarie a acestui an a fost cea operată de Ford România în judeţul Dolj, de peste un miliard de lei (aproximativ 247 de milioane de euro). Compania anunţase încă din luna noiembrie a anului trecut că nu renunţă la investiţiile anunţate pentru România, chiar dacă este criză. Este vorba, în total, de 675 de milioane de euro pentru modernizarea fabricii de la Craiova, fost uzină a Daewoo, urmând ca producţia să înceapă din acest an. Compania Schaeffler România, producător de motoare şi turbine, a investit la unitatea din Braşov peste 92 de milioane de euro. În luna februarie, prima poziţie în ceea ce priveşte aportul la capitalul social a fost realizată de Pirelli Tyers România în judeţul Olt, unde deţine două fabrici, una de anvelope şi cealaltă de cord metalic. Suma investită depăşeşte valoarea de 46 de milioane de euro.
Instituţiile bancare au avut nevoie de ajutor din afară
Dintre primii zece investitori ai lunii februarie, jumătate dintre companiile care au investit activează în domeniul financiar. Banca Româneacă a investit aproape 43 de milioane de euro, urmată de Unita Vienna Insurance Group cu o investiţie de 41 de milioane de euro. BT Asigurări, Asiban şi banca
Millennium au recurs şi ele la investiţii, pentru a respecta raportul dintre capital şi creditele
acordate, impus de Banca Naţioanală a României (BNR). În luna aprilie, Millennium Bank a mai deschis o sucursală la Piatra Neamţ, iar directorul general adjunct declara că pentru acest an planul este de consolidare a reţelei şi poziţiei pe piaţa românească.
Retailerii, cei mai activi în luna martie
În luna martie, cea mai mare investiţie realizată aparţine Bancpost SA care a subscris peste 50 de milioane de euro capitalului social.
Următoarele două poziţii din zece sunt ocupate de real,- Hypermarket România şi Kaufland, cu investiţii de peste 30 de milioane de euro fiecare. Pentru acest an, real,- şi-a planificat inaugurarea a trei, patru magazine, iar investiţia medie pentru o singură unitate este de 20-25 de milioane de euro. Deşi nu deţine vreo unitate la nivel local, retailerul Lidl care anunţase planuri pentru România a investit peste 12 milioane de euro. Producătorul de bere Heineken România a investit 9,6 milioane de euro.
O parte dintre bănci au adus bani de-acasă în februarie pentru a face faţă mai uşor crizei din România
Pentru a face faţă crizei, companiile străine din domeniile cele mai afectate, precum cel bancar, auto, imobiliar şi construcţii, au trebuit să-şi majoreze capitalul social. Instituţiile financiare
au fost nevoite să vină cu „bani de-acasă” pentru a-şi susţine afacerea. Companiile din industria auto au investit şi ele, deşi vânzările de autoturisme au scăzut drastic. Nici dezvoltatorii imobiliari nu au stat cu braţele încrucişate, compania
Bel Rom investind prin două firme
peste 15 milioane de euro, potrivit datelor statistice ale Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).
Cea mai mare investiţie realizată în luna ianuarie a acestui an a fost cea operată de Ford România în judeţul Dolj, de peste un miliard de lei (aproximativ 247 de milioane de euro). Compania anunţase încă din luna noiembrie a anului trecut că nu renunţă la investiţiile anunţate pentru România, chiar dacă este criză. Este vorba, în total, de 675 de milioane de euro pentru modernizarea fabricii de la Craiova, fost uzină a Daewoo, urmând ca producţia să înceapă din acest an. Compania Schaeffler România, producător de motoare şi turbine, a investit la unitatea din Braşov peste 92 de milioane de euro. În luna februarie, prima poziţie în ceea ce priveşte aportul la capitalul social a fost realizată de Pirelli Tyers România în judeţul Olt, unde deţine două fabrici, una de anvelope şi cealaltă de cord metalic. Suma investită depăşeşte valoarea de 46 de milioane de euro.
Instituţiile bancare au avut nevoie de ajutor din afară
Dintre primii zece investitori ai lunii februarie, jumătate dintre companiile care au investit activează în domeniul financiar. Banca Româneacă a investit aproape 43 de milioane de euro, urmată de Unita Vienna Insurance Group cu o investiţie de 41 de milioane de euro. BT Asigurări, Asiban şi banca
Millennium au recurs şi ele la investiţii, pentru a respecta raportul dintre capital şi creditele
acordate, impus de Banca Naţioanală a României (BNR). În luna aprilie, Millennium Bank a mai deschis o sucursală la Piatra Neamţ, iar directorul general adjunct declara că pentru acest an planul este de consolidare a reţelei şi poziţiei pe piaţa românească.
Retailerii, cei mai activi în luna martie
În luna martie, cea mai mare investiţie realizată aparţine Bancpost SA care a subscris peste 50 de milioane de euro capitalului social.
Următoarele două poziţii din zece sunt ocupate de real,- Hypermarket România şi Kaufland, cu investiţii de peste 30 de milioane de euro fiecare. Pentru acest an, real,- şi-a planificat inaugurarea a trei, patru magazine, iar investiţia medie pentru o singură unitate este de 20-25 de milioane de euro. Deşi nu deţine vreo unitate la nivel local, retailerul Lidl care anunţase planuri pentru România a investit peste 12 milioane de euro. Producătorul de bere Heineken România a investit 9,6 milioane de euro.
Trei paşi pentru a fi sigur că banca îţi cere dobânda corectă
entru unii clienţi ai băncilor plata ratei este un motiv lunar de enervare, mai ales în ultima perioadă, pentru că dobânzile au crescut, cu excepţia celor ale creditelor cu dobândă fixă. Pentru a înţelege de ce are de plătit rata
la o anumită dobândă şi a fi sigur că banca
nu a strecurat vreo greşeală în calcul, clientul poate efectua trei paşi simpli. Primul pas este citirea cu atenţie a contractului şi găsirea metodei de calculare a dobânzii.
Astfel, în funcţie de tipul de credit, în lei sau în valută, formula de calcul are, de cele mai multe ori, două componente: o dobândă de referinţă (Robor – lei, Euribor – euro şi Libor – dolari şi franci eleveţieni) la care se adaugă marja de profit, sau de risc, cum mai este numită, a băncii. Pentru un credit de consum în lei formula ar putea arăta în felul următor: „ROBOR 6M + 3%, marja băncii”. Indicativul 6M se referă la dobânda interbancară la creditele în lei (Robor) pe un termen de şase luni. Unele dobânzi sunt calculate după Robor 3M (la trei luni) sau 12M (pe an). Cum marja de profit este fixă şi contractul precizează cum se corelează dobânda finală la Robor (lunar, trimestrial sau semestrial), clientul poate verifica singur dacă dobânda este corectă sau nu.
Pasul doi este găsirea cotaţiei. Cotaţia Robor poate fi găsită pe noua sau pe fosta pagină de internet a BNR, după căutarea pe internet a sintagmei „istoric Robor”. Siteul conţine seriile zilnice ale dobânzii interbancare. Pasul trei este calcularea şi verificarea dobânzii. Conform cotaţiei Robor 6M de luni, dobânda finală este de 14,94%, din care 3% este marja băncii şi 11,94% este cotaţia Robor la şase luni de la începutul săptămânii. În cazul creditelor în valută, indicii respectivi (dobânzile la care se împrumută băncile între ele cu valută), Euribor, la creditele în euro, şi Libor, la cele în dolari şi franci elveţieni, pot fi găsite pe siteurile www.euribor.org, secţiunea Euribor - „Historical Data”, respectiv pe www.bbalibor.com, secţiunea „Rates”. În cazul creditelor în valută se respectă aceiaşi paşi ca la cele în lei, fiind necesară numai căutarea indicilor bancari precizaţi în contract. Majoritatea băncilor din România nu corelează dobânda interbancară (Robor, Euribor, Libor) la cea percepută clienţilor decât trimestrial sau semestrial, ceea ce înseamnă că deşi Robor la şase luni (6M), de exemplu, a scăzut de la 14,79% la finele lui martie la 13,11% la începutul lui mai, clienţii ale căror rate se recorelează la Robor 6M trimestrial, vor plăti trei luni la cotaţia de 14,79%.
la o anumită dobândă şi a fi sigur că banca
nu a strecurat vreo greşeală în calcul, clientul poate efectua trei paşi simpli. Primul pas este citirea cu atenţie a contractului şi găsirea metodei de calculare a dobânzii.
Astfel, în funcţie de tipul de credit, în lei sau în valută, formula de calcul are, de cele mai multe ori, două componente: o dobândă de referinţă (Robor – lei, Euribor – euro şi Libor – dolari şi franci eleveţieni) la care se adaugă marja de profit, sau de risc, cum mai este numită, a băncii. Pentru un credit de consum în lei formula ar putea arăta în felul următor: „ROBOR 6M + 3%, marja băncii”. Indicativul 6M se referă la dobânda interbancară la creditele în lei (Robor) pe un termen de şase luni. Unele dobânzi sunt calculate după Robor 3M (la trei luni) sau 12M (pe an). Cum marja de profit este fixă şi contractul precizează cum se corelează dobânda finală la Robor (lunar, trimestrial sau semestrial), clientul poate verifica singur dacă dobânda este corectă sau nu.
Pasul doi este găsirea cotaţiei. Cotaţia Robor poate fi găsită pe noua sau pe fosta pagină de internet a BNR, după căutarea pe internet a sintagmei „istoric Robor”. Siteul conţine seriile zilnice ale dobânzii interbancare. Pasul trei este calcularea şi verificarea dobânzii. Conform cotaţiei Robor 6M de luni, dobânda finală este de 14,94%, din care 3% este marja băncii şi 11,94% este cotaţia Robor la şase luni de la începutul săptămânii. În cazul creditelor în valută, indicii respectivi (dobânzile la care se împrumută băncile între ele cu valută), Euribor, la creditele în euro, şi Libor, la cele în dolari şi franci elveţieni, pot fi găsite pe siteurile www.euribor.org, secţiunea Euribor - „Historical Data”, respectiv pe www.bbalibor.com, secţiunea „Rates”. În cazul creditelor în valută se respectă aceiaşi paşi ca la cele în lei, fiind necesară numai căutarea indicilor bancari precizaţi în contract. Majoritatea băncilor din România nu corelează dobânda interbancară (Robor, Euribor, Libor) la cea percepută clienţilor decât trimestrial sau semestrial, ceea ce înseamnă că deşi Robor la şase luni (6M), de exemplu, a scăzut de la 14,79% la finele lui martie la 13,11% la începutul lui mai, clienţii ale căror rate se recorelează la Robor 6M trimestrial, vor plăti trei luni la cotaţia de 14,79%.
Cartonaş roşu de la Comisia Europeană
Comisia Europeană va analiza, în şedinţa sa de astăzi, problema deficitului public din Romånia. Comisarul european Joaquin Almunia a anunţat deja că Executivul UE va lua măsuri disciplinare pentru depăşirea pragului de 3% din PIB privind deficitul bugetar, stipulat de legislaţia europeană, împotriva mai multor state, inclusiv Romånia. „Din nefericire, Romånia suportă această sancţiune din cauza politicii iresponsabile a Guvernului PNL. Au cheltuit banii pe consum, au aruncat cu bani
în dreapta şi în stånga“, a declarat, ieri, premierul Emil Boc.
Cartonaş roşu de la Comisia Europeană
în dreapta şi în stånga“, a declarat, ieri, premierul Emil Boc.
Cartonaş roşu de la Comisia Europeană
Chinezii fac fabrică auto în Bulgaria
roducătorii de autovehicule Great Wall Motor şi Litex Motor, din China, respectiv Bulgaria, vor investi 80 milioane euro în construcţia unei fabrici auto în apropiere de oraşul Lovech, a declarat premierul bulgar Serghei Stanisev, citat de cotidianul Sofia Echo.
Uzina va produce SUV-uri şi va angaja, iniţial, 1.300 de persoane. Primul lot de autovehicule
va fi fabricat până în vara anului următor, când numărul angajaţilor este estimat să ajungă la 3.000.
Uzina va produce SUV-uri şi va angaja, iniţial, 1.300 de persoane. Primul lot de autovehicule
va fi fabricat până în vara anului următor, când numărul angajaţilor este estimat să ajungă la 3.000.
Valoarea pensiei - cât o maşină, sau cât şapte pâini?
Grupul de Economie
Aplicată (GEA), Confederaţia Sindicală Cartel-Alfa şi Blocul Naţional Sindical (BNS) au început, ieri, campania de strångere a 100.000 de semnături pentru schimbarea legii privind pensiile obligatorii
în sensul introducerii unui randament minim garantat egal cu rata inflaţiei. „Trebuie să ne gåndim că în 1989, un autoturism
Dacia costa 70.000 de lei. Azi, cu aceeaşi sumă, poţi cumpăra 7 påini şi ne aflăm la doar 20 de ani distanţă de punctul de referinţă luat. Întrebarea pe care o lansăm este următoarea: participanţii la Pilonul II doresc ca după 20 de ani de contribuţie să îşi poată lua din pensia cuvenită şapte påini, sau o Dacie? Este perfect posibil să permitem oamenilor să îşi păstreze valoarea contribuţiilor şi la ieşirea la pensie să poată lua tot o maşină, nu şapte påini“, a explicat preşedintele GEA, Liviu Voinea.
Aplicată (GEA), Confederaţia Sindicală Cartel-Alfa şi Blocul Naţional Sindical (BNS) au început, ieri, campania de strångere a 100.000 de semnături pentru schimbarea legii privind pensiile obligatorii
în sensul introducerii unui randament minim garantat egal cu rata inflaţiei. „Trebuie să ne gåndim că în 1989, un autoturism
Dacia costa 70.000 de lei. Azi, cu aceeaşi sumă, poţi cumpăra 7 påini şi ne aflăm la doar 20 de ani distanţă de punctul de referinţă luat. Întrebarea pe care o lansăm este următoarea: participanţii la Pilonul II doresc ca după 20 de ani de contribuţie să îşi poată lua din pensia cuvenită şapte påini, sau o Dacie? Este perfect posibil să permitem oamenilor să îşi păstreze valoarea contribuţiilor şi la ieşirea la pensie să poată lua tot o maşină, nu şapte påini“, a explicat preşedintele GEA, Liviu Voinea.
Criza orientează băncile spre restructurarea creditelor
lienţii sunt păsuiţi până la rezolvarea problemelor financiare
Creşterea rapidă a creditelor neperformante face băncile să se orienteze spre restructurarea şi colectarea creditelor neperformante. Astfel, băncile oferă clienţilor posibilitatea de a plăti rate mai mici pe o perioadă determinată de timp, pentru a depăşi problemele financiare.
Analiştii bancari de la Oliver Wyman se aşteaptă ca împrumuturile neperformante să ajungă la un nivel maxim între 10 şi 20% şi avertizează că pierderile tot mai mari ale băncilor afectează veniturile şi ameninţă nivelele de capitalizare. Potrivit unui studiu al companiei
, chiar şi băncile bine gestionate, care duc o politică prudentă a creditelor, suferă de o creştere spectaculoasă a ratei
de neplată şi trebuie să îşi reevalueze activităţile în timp de criză. Printre metodele de îmbunătăţire a colectării, studiul menţionează acordarea de prioritate colectării de la anumiţi clienţi, utilizarea ofertelor de reabilitare pentru acei clienţi care doresc să achite creditul
, însă, temporar, nu au capacitatea de a o face sau revizuirea activităţilor cu performanţă scăzută.
Creşterea rapidă a creditelor neperformante face băncile să se orienteze spre restructurarea şi colectarea creditelor neperformante. Astfel, băncile oferă clienţilor posibilitatea de a plăti rate mai mici pe o perioadă determinată de timp, pentru a depăşi problemele financiare.
Analiştii bancari de la Oliver Wyman se aşteaptă ca împrumuturile neperformante să ajungă la un nivel maxim între 10 şi 20% şi avertizează că pierderile tot mai mari ale băncilor afectează veniturile şi ameninţă nivelele de capitalizare. Potrivit unui studiu al companiei
, chiar şi băncile bine gestionate, care duc o politică prudentă a creditelor, suferă de o creştere spectaculoasă a ratei
de neplată şi trebuie să îşi reevalueze activităţile în timp de criză. Printre metodele de îmbunătăţire a colectării, studiul menţionează acordarea de prioritate colectării de la anumiţi clienţi, utilizarea ofertelor de reabilitare pentru acei clienţi care doresc să achite creditul
, însă, temporar, nu au capacitatea de a o face sau revizuirea activităţilor cu performanţă scăzută.
Cronica falimentelor: 18 magazine pe zi
Comertul cumuleaza aproape jumatate din numarul total de falimente.
» Criza economica a amplificat neputinta micilor negustori de a se adapta rigorilor pietei.
Expansiunea marilor lanturi de magazine si, implicit, reorientarea consumatorilor catre conceptul de comert "totul sub acelasi acoperis", concomitent cu scaderea consumului, restrangerea creditarii si cresterea somajului, ca efecte ale crizei financiare
, au dus la aparitia unui numar-record de falimente in randul micilor comercianti.
O analiza a Coface a dezvaluit ca, in comertul cu amanuntul si cu ridicata, numai in anul 2008 numarul falimentelor a ajuns la 6.485, iar tendinta s-a mentinut si in primele luni ale anului 2009. In urma unui calcul simplu, rezulta ca anul trecut aproape 18 magazine mici au intrat in faliment in fiecare zi.
Cele doua domenii detin o pondere de aproape jumatate (44,77%) din totalul falimentelor declarate anul trecut.
"In domeniul comertului cu amanuntul, orientarea accelerata a pietei de consum catre hipermarketuri si supermarketuri a dus la disparitia unui numar mare de mici comercianti", sustin expertii Coface Romania, care au prezentat o analiza a falimentelor din economie
.
Criza economica a amplificat, astfel, neputinta micilor comercianti de a se adapta rigorilor pietei si ale consumatorului roman, care a devenit mai pretentios si mai atent la oferta si calitate
.
Numarul ridicat de falimente din comert este dat de mici magazine care, fara investitii si fara a-si imbunatati oferta in timp, au devenit victime sigure ale reorientarii consumatorilor. Expertii sustin ca disparitia micilor magazine de cartier reprezinta si o etapa fireasca in procesul de modernizare a comertului romanesc. Pe de alta parte, acesta este si efectul expansiunii marilor retaileri care au avut un program sustinut de investitii. Numai in acest an, lanturile de magazine au anuntat investitii care totalizeaza peste 200 milioane de euro pentru extinderea in Capitala si in alte orase mari din tara.
In aceste conditii, analistii Coface se asteapta pentru perioada urmatoare la o crestere a numarului de falimente in randul micilor magazine, din cauza scaderii cererii interne, care va pune si mai mult presiune asupra nivelului vanzarilor. "Agravarea crizei economice in Romania, lipsa unor masuri reale pentru relansarea economica din partea autoritatilor guvernamentale si restrangerea resurselor de finantare
vor duce la o inrautatire severa a comportamentului de plata al companiilor
", a declarat Cristian Ionescu, managerul Coface Romania.
» Consumul privat se va comprima cu 3,7% in 2009
Comisia Europeana estimeaza o restrangere a cererii interne din Romania cu 6,3% in 2009, pe fondul scaderii consumului privat si guvernamental, arata prognoza de primavara publicata de CE.
Astfel, consumul privat se va comprima cu 3,7% in 2009, iar cel guvernamental – cu 11%.
» Criza economica a amplificat neputinta micilor negustori de a se adapta rigorilor pietei.
Expansiunea marilor lanturi de magazine si, implicit, reorientarea consumatorilor catre conceptul de comert "totul sub acelasi acoperis", concomitent cu scaderea consumului, restrangerea creditarii si cresterea somajului, ca efecte ale crizei financiare
, au dus la aparitia unui numar-record de falimente in randul micilor comercianti.
O analiza a Coface a dezvaluit ca, in comertul cu amanuntul si cu ridicata, numai in anul 2008 numarul falimentelor a ajuns la 6.485, iar tendinta s-a mentinut si in primele luni ale anului 2009. In urma unui calcul simplu, rezulta ca anul trecut aproape 18 magazine mici au intrat in faliment in fiecare zi.
Cele doua domenii detin o pondere de aproape jumatate (44,77%) din totalul falimentelor declarate anul trecut.
"In domeniul comertului cu amanuntul, orientarea accelerata a pietei de consum catre hipermarketuri si supermarketuri a dus la disparitia unui numar mare de mici comercianti", sustin expertii Coface Romania, care au prezentat o analiza a falimentelor din economie
.
Criza economica a amplificat, astfel, neputinta micilor comercianti de a se adapta rigorilor pietei si ale consumatorului roman, care a devenit mai pretentios si mai atent la oferta si calitate
.
Numarul ridicat de falimente din comert este dat de mici magazine care, fara investitii si fara a-si imbunatati oferta in timp, au devenit victime sigure ale reorientarii consumatorilor. Expertii sustin ca disparitia micilor magazine de cartier reprezinta si o etapa fireasca in procesul de modernizare a comertului romanesc. Pe de alta parte, acesta este si efectul expansiunii marilor retaileri care au avut un program sustinut de investitii. Numai in acest an, lanturile de magazine au anuntat investitii care totalizeaza peste 200 milioane de euro pentru extinderea in Capitala si in alte orase mari din tara.
In aceste conditii, analistii Coface se asteapta pentru perioada urmatoare la o crestere a numarului de falimente in randul micilor magazine, din cauza scaderii cererii interne, care va pune si mai mult presiune asupra nivelului vanzarilor. "Agravarea crizei economice in Romania, lipsa unor masuri reale pentru relansarea economica din partea autoritatilor guvernamentale si restrangerea resurselor de finantare
vor duce la o inrautatire severa a comportamentului de plata al companiilor
", a declarat Cristian Ionescu, managerul Coface Romania.
» Consumul privat se va comprima cu 3,7% in 2009
Comisia Europeana estimeaza o restrangere a cererii interne din Romania cu 6,3% in 2009, pe fondul scaderii consumului privat si guvernamental, arata prognoza de primavara publicata de CE.
Astfel, consumul privat se va comprima cu 3,7% in 2009, iar cel guvernamental – cu 11%.
Din banii de la FMI ne alegem doar cu plata!
aca autoritatile de la Bucuresti ar recunoaste deschis ca acordul de imprumut-mamut de la o serie de institutii internationale, sub monitorizarea FMI, a fost o comanda externa, lucrurile ar fi foarte simple. Asa am fost fortati sa facem, asa am facut! Nu trebuie cine stie ce inventivitate pentru a argumenta nevoia imprumutului, iar in ce priveste consecintele, acestea cad in capul celor ce au dat comanda (ca la armata!). Daca insa autoritatile de la Bucuresti nu recunosc ca acordul de imprumut a fost o comanda externa, sugerand ca ar fi fost concluzia la care ar fi ajuns o analiza a domniilor lor, trebuie, macar de forma, demonstrata nevoia imprumutului si, inca si mai si, evidentiat modul in care acesta face bine economiei. Pai, sa luam cifrele oficiale. S-a apreciat ca, pentru a avea si in 2009 macar situatia economica de anul trecut (deci fara crestere economica), necesarul de finantare pe ansamblul tarii ar fi fost de circa 50 miliarde euro.
Din acestea, vreo 15 miliarde euro ar reprezenta necesarul nou de finantare
pentru acoperirea unui nou deficit de cont curent in 2009 la nivelul celui din anul anterior. Se putea lua in considerare o injumatatire a acestui necesar nou, in conditiile prabusirii importurilor din cauza recesiunii, devalorizarii leului si scumpirii creditarii. Dar ramanea restul! Acesta, in valoare de vreo 35 miliarde euro, constituia necesarul de refinantare, adica sume de platit in contul datoriilor scadente in 2009 (inclusiv dobanzile aferente) si care, ca sa nu iasa net din Romania, ar fi trebuit sa fie "rostogolite" cu intrari corespondente. Din cele vreo 35 miliarde euro, aproximativ 10-11 miliarde euro reprezentau serviciul pe 2009 al datoriei pe termen mediu si lung (credite plus dobanzi
), iar 24 miliarde euro constituiau datorii pe termen scurt (sub un an). si-acum, atentie! Din serviciul datoriei pe termen mediu si lung, statului ii reveneau de achitat doar 1,6 miliarde euro. Atata!
O parte ceva mai mare era obligatia financiara a unor firme private cu capital autohton. Dar grosul constituia rambursari (credite plus
dobanzi) din partea unor firme straine din Romania. si, oricum, toate cele 24 miliarde euro pe termen scurt erau obligatii de plata ale unor firme private straine din Romania (banci si societati nebancare, adica din servicii
, industrie si comert). Deci numai o parte derizorie din necesarul global de finantare externa era al unor entitati romanesti (stat, firme private si populatie), grosul coplesitor fiind al unor entitati straine. Acestea isi finantasera expansiunea in Romania cu bani din strainatate (in general, din tarile de origine), finantare ce a incetat, practic, in 2009. Aceasta este problema reala! Este o diversiune sa se pretinda ca imprumutul luat de statul roman ar fi pentru finantarea problemelor de plati externe ale Romaniei, fiind de fapt pentru continuarea finantarii firmelor straine din Romania in contextul intreruperii finantarii lor din partea actionarilor lor straini.
Acest lucru este aratat de datele insele. Ca ar fi cazut leul daca nu se lua imprumutul este adevarat! Dar nu putem sa nu observam ca acesta este chiar santajul cu care firmele straine (banci si societati nebancare) au obligat statul roman sa se imprumute el pentru a le oferi in continuare finantare. si este o diversiune si mai mare de a se pretinde ca s-a angajat imprumutul-mamut pentru a finanta firmele autohtone si populatia din Romania. Acestea nu au datorii externe! Au datorii catre banci cu capital strain, dar aflate pe piata locala. Adica au datorii interne! Alta gasca, alta traista! si, inca si mai important, atat firmele autohtone, cat si populatia sunt, cu restante absolut derizorii, in grafic cu platile. Firmele romanesti si populatia nu au probleme de plati fata de strainatate! Mai mult, atat populatia, cat si firmele romanesti nu au probleme de plati nici chiar fata de bancile straine din Romania!
Buba este la capitalul strain din Romania ramas fara finantare de la mama lui. si care, pentru a nu pierde vreun sfant, a pus, prin santajul cu caderea leului, statul roman sa le asigure finantare in continuare, pe cheltuiala contribuabilului roman. Capitalul strain – pentru care de fapt s-au luat banii de la FMI si Comisia Europeana si care stia ca banii sunt pentru el – se va repezi pe fondurile din imprumutul extern si le va inghiti pe nemestecate chiar in acest an. Cele mai nesatioase vor fi societatile nebancare din comert, servicii si cate sunt pe ici, pe colo in industrie. Acestea se vor grabi sa captureze banii de pe piata, indiferent daca ii vor folosi sa-si continue expansiunea proprie aici sau daca ii vor trimite la societatile-mama din strainatate. Bancile straine din Romania – carora le revine "oficial" grosul banilor prin eliberarea, gratie imprumutului extern, a rezervelor minime obligatorii
de la BNR – au insa problema ca toata lumea este cu ochii pe ele.
Captive in Romania in asteptarea rambursarilor interne din partea populatiei si a firmelor autohtone romanesti, bancile straine vor oscila intre trimiterea banilor dobanditi la bancile-mama si reluarea creditarii. Din punctul de vedere al banilor din imprumutul extern luat de statul roman, abordarea pe care o vor alege bancile este insa cu totul lipsita de importanta. O data ce banul din imprumutul extern se va afla la dispozitia bancilor straine din Romania, se va produce aceeasi mutatie dramatica, indiferent la ce vor folosi bancile banii: problema finantarii lor pe termen scurt va fi preluata de statul roman si se va transforma intr-o problema pentru acesta pe termen mediu si lung. Plata revine contractantului imprumutului extern. Adica statului roman, respectiv contribuabilului roman.
Din acestea, vreo 15 miliarde euro ar reprezenta necesarul nou de finantare
pentru acoperirea unui nou deficit de cont curent in 2009 la nivelul celui din anul anterior. Se putea lua in considerare o injumatatire a acestui necesar nou, in conditiile prabusirii importurilor din cauza recesiunii, devalorizarii leului si scumpirii creditarii. Dar ramanea restul! Acesta, in valoare de vreo 35 miliarde euro, constituia necesarul de refinantare, adica sume de platit in contul datoriilor scadente in 2009 (inclusiv dobanzile aferente) si care, ca sa nu iasa net din Romania, ar fi trebuit sa fie "rostogolite" cu intrari corespondente. Din cele vreo 35 miliarde euro, aproximativ 10-11 miliarde euro reprezentau serviciul pe 2009 al datoriei pe termen mediu si lung (credite plus dobanzi
), iar 24 miliarde euro constituiau datorii pe termen scurt (sub un an). si-acum, atentie! Din serviciul datoriei pe termen mediu si lung, statului ii reveneau de achitat doar 1,6 miliarde euro. Atata!
O parte ceva mai mare era obligatia financiara a unor firme private cu capital autohton. Dar grosul constituia rambursari (credite plus
dobanzi) din partea unor firme straine din Romania. si, oricum, toate cele 24 miliarde euro pe termen scurt erau obligatii de plata ale unor firme private straine din Romania (banci si societati nebancare, adica din servicii
, industrie si comert). Deci numai o parte derizorie din necesarul global de finantare externa era al unor entitati romanesti (stat, firme private si populatie), grosul coplesitor fiind al unor entitati straine. Acestea isi finantasera expansiunea in Romania cu bani din strainatate (in general, din tarile de origine), finantare ce a incetat, practic, in 2009. Aceasta este problema reala! Este o diversiune sa se pretinda ca imprumutul luat de statul roman ar fi pentru finantarea problemelor de plati externe ale Romaniei, fiind de fapt pentru continuarea finantarii firmelor straine din Romania in contextul intreruperii finantarii lor din partea actionarilor lor straini.
Acest lucru este aratat de datele insele. Ca ar fi cazut leul daca nu se lua imprumutul este adevarat! Dar nu putem sa nu observam ca acesta este chiar santajul cu care firmele straine (banci si societati nebancare) au obligat statul roman sa se imprumute el pentru a le oferi in continuare finantare. si este o diversiune si mai mare de a se pretinde ca s-a angajat imprumutul-mamut pentru a finanta firmele autohtone si populatia din Romania. Acestea nu au datorii externe! Au datorii catre banci cu capital strain, dar aflate pe piata locala. Adica au datorii interne! Alta gasca, alta traista! si, inca si mai important, atat firmele autohtone, cat si populatia sunt, cu restante absolut derizorii, in grafic cu platile. Firmele romanesti si populatia nu au probleme de plati fata de strainatate! Mai mult, atat populatia, cat si firmele romanesti nu au probleme de plati nici chiar fata de bancile straine din Romania!
Buba este la capitalul strain din Romania ramas fara finantare de la mama lui. si care, pentru a nu pierde vreun sfant, a pus, prin santajul cu caderea leului, statul roman sa le asigure finantare in continuare, pe cheltuiala contribuabilului roman. Capitalul strain – pentru care de fapt s-au luat banii de la FMI si Comisia Europeana si care stia ca banii sunt pentru el – se va repezi pe fondurile din imprumutul extern si le va inghiti pe nemestecate chiar in acest an. Cele mai nesatioase vor fi societatile nebancare din comert, servicii si cate sunt pe ici, pe colo in industrie. Acestea se vor grabi sa captureze banii de pe piata, indiferent daca ii vor folosi sa-si continue expansiunea proprie aici sau daca ii vor trimite la societatile-mama din strainatate. Bancile straine din Romania – carora le revine "oficial" grosul banilor prin eliberarea, gratie imprumutului extern, a rezervelor minime obligatorii
de la BNR – au insa problema ca toata lumea este cu ochii pe ele.
Captive in Romania in asteptarea rambursarilor interne din partea populatiei si a firmelor autohtone romanesti, bancile straine vor oscila intre trimiterea banilor dobanditi la bancile-mama si reluarea creditarii. Din punctul de vedere al banilor din imprumutul extern luat de statul roman, abordarea pe care o vor alege bancile este insa cu totul lipsita de importanta. O data ce banul din imprumutul extern se va afla la dispozitia bancilor straine din Romania, se va produce aceeasi mutatie dramatica, indiferent la ce vor folosi bancile banii: problema finantarii lor pe termen scurt va fi preluata de statul roman si se va transforma intr-o problema pentru acesta pe termen mediu si lung. Plata revine contractantului imprumutului extern. Adica statului roman, respectiv contribuabilului roman.
Ford va primi un împrumut de 600 mil. euro de la BEI, pentru investiţia de la Craiova
Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) a aprobat, marţi, un împrumut în valoare totală de 600 de milioane de euro pentru fabrica Ford de la Craiova precum şi pentru activităţile de cercetare şi dezvoltare asociate acesteia, care vor avea loc în Germania.
Astfel, 400 de milioane de euro vor fi destinate pentru construirea şi operarea unei fabrici de vehicule
şi motoare la Craiova şi reabilitarea tehnică a unităţii de producţie deja existente.
Alte 200 de milioane de euro vor fi alocate pentru activităţile de cercetare şi dezvoltare din Germania, asociate operaţiunilor din România, se arată într-un comunicat al BEI.
Astfel, 400 de milioane de euro vor fi destinate pentru construirea şi operarea unei fabrici de vehicule
şi motoare la Craiova şi reabilitarea tehnică a unităţii de producţie deja existente.
Alte 200 de milioane de euro vor fi alocate pentru activităţile de cercetare şi dezvoltare din Germania, asociate operaţiunilor din România, se arată într-un comunicat al BEI.
Boc „se suceste“. Mentinerea impozitului minim va fi decisa în functie de evolutia economiei
Guvernul va evalua impactul impozitului minim asupra firmelor
si va lua o decizie privind mentinerea acestuia în functie de evolutia economiei, a declarat, ieri, premierul Emil Boc, aratând totodata ca noua taxa a fost conceputa ca o masura de combatere a evaziunii fiscale, si nu de suprafiscalitate. Întrebat de presa daca Executivul va mentine sau va renunta la impozitul minim, premierul a raspuns ca problema va fi analizata.
„Acum avem o anumita proiectie bugetara care ne permite sa acoperim deficitul. Vom vedea cum evolueaza economia
româneasca si vom analiza la Ministerul Finantelor impactul acestui impozit. Vom face evaluari si vom prezenta datele noastre“, a spus Boc, citat de Mediafax. Declaratiile vin in contextul in care ministrului pentru IMM, Constantin Nita, i-a fost atrasa atentia ca ar fi bine sa isi modereze pozitiile vizavi de impozitul minim, care ar fi in contradictie cu Guvernul. Nita a anuntat vineri ca impozitul minim este o masura temporara si ar putea fi eliminat în toamna, în functie de rezultatele economice, sau sa fie gasita o alta solutie, precum neaplicarea impozitului pentru firmele cu o cifra de afaceri de pâna la 50.000 de euro.
Circa 35% din firme
vor fi închise din cauza impozitului
Aproximativ 35% din firmele
existente se vor închide în urma aplicarii impozitului minim, a declarat, ieri, Sorin Dimitriu, vicepresedintele Camerei de Comert si Industrie a României. „Din totalul celor peste 600.000 de întreprinderi mici si mijlocii existente, numai 12.000 asigura varsaminte, reprezentând 85% din sumele colectate la bugetul de stat. În urma aplicarii impozitului minim, aproximativ 35% dintre firme vor disparea. Peste 200.000 de firme nu realizeaza venituri, nu au contributii la stat, dar functioneaza“, a afirmat Sorin Dimitriu. Pe de alta parte, secretarul de stat în Ministerul Finantelor Publice, Gratiela Iordache, a precizat faptul ca mai mult de o treime din firmele existente produc pierderi. „Sunt multi contribuabili care mentin firmele pe pierdere 4 - 5 ani consecutiv. Majoritatea firmelor care prezinta astfel de situatii provin din domeniul tranzactiilor imobiliare, comertului cu amanuntul, comertului cu ridicata, consultanta, contabilitate. Acestea sunt ramuri cu profit economic, în perioada de crestere economica. Cu toate acestea, raporteaza pierderi. Pe de alta parte, bugetul asigurarilor sociale este pe deficit, iar noi îl alimentam de la bugetul de stat“, a declarat Gratiela Gheorghe. În acest context, impozitul minim este o solutie ce însanatosire a climatului economic românesc, a precizat vicepresedintele CCIR. „Impozitul minim este o solutie pentru a identifica o societate viabila de una mai putin viabila. Totodata, reprezinta o modalitate de crestere a încrederii în mediul de afaceri. În contextul economic actual, impozitul forfetar este absolut necesar“, a mai spus Dimitriu. La ora actuala, 110.000 de firme au o cifra de afaceri
mai mica de 10.000 lei, potrivit CCIR. Reprezentantii mediului de afaceri prezenti, ieri, la dezbatere au criticat decizia de a impune un impozit minim pe venituri firmelor, precum si grila stabilita pentru plata acestuia si legislatia actuala în vigoare.
si va lua o decizie privind mentinerea acestuia în functie de evolutia economiei, a declarat, ieri, premierul Emil Boc, aratând totodata ca noua taxa a fost conceputa ca o masura de combatere a evaziunii fiscale, si nu de suprafiscalitate. Întrebat de presa daca Executivul va mentine sau va renunta la impozitul minim, premierul a raspuns ca problema va fi analizata.
„Acum avem o anumita proiectie bugetara care ne permite sa acoperim deficitul. Vom vedea cum evolueaza economia
româneasca si vom analiza la Ministerul Finantelor impactul acestui impozit. Vom face evaluari si vom prezenta datele noastre“, a spus Boc, citat de Mediafax. Declaratiile vin in contextul in care ministrului pentru IMM, Constantin Nita, i-a fost atrasa atentia ca ar fi bine sa isi modereze pozitiile vizavi de impozitul minim, care ar fi in contradictie cu Guvernul. Nita a anuntat vineri ca impozitul minim este o masura temporara si ar putea fi eliminat în toamna, în functie de rezultatele economice, sau sa fie gasita o alta solutie, precum neaplicarea impozitului pentru firmele cu o cifra de afaceri de pâna la 50.000 de euro.
Circa 35% din firme
vor fi închise din cauza impozitului
Aproximativ 35% din firmele
existente se vor închide în urma aplicarii impozitului minim, a declarat, ieri, Sorin Dimitriu, vicepresedintele Camerei de Comert si Industrie a României. „Din totalul celor peste 600.000 de întreprinderi mici si mijlocii existente, numai 12.000 asigura varsaminte, reprezentând 85% din sumele colectate la bugetul de stat. În urma aplicarii impozitului minim, aproximativ 35% dintre firme vor disparea. Peste 200.000 de firme nu realizeaza venituri, nu au contributii la stat, dar functioneaza“, a afirmat Sorin Dimitriu. Pe de alta parte, secretarul de stat în Ministerul Finantelor Publice, Gratiela Iordache, a precizat faptul ca mai mult de o treime din firmele existente produc pierderi. „Sunt multi contribuabili care mentin firmele pe pierdere 4 - 5 ani consecutiv. Majoritatea firmelor care prezinta astfel de situatii provin din domeniul tranzactiilor imobiliare, comertului cu amanuntul, comertului cu ridicata, consultanta, contabilitate. Acestea sunt ramuri cu profit economic, în perioada de crestere economica. Cu toate acestea, raporteaza pierderi. Pe de alta parte, bugetul asigurarilor sociale este pe deficit, iar noi îl alimentam de la bugetul de stat“, a declarat Gratiela Gheorghe. În acest context, impozitul minim este o solutie ce însanatosire a climatului economic românesc, a precizat vicepresedintele CCIR. „Impozitul minim este o solutie pentru a identifica o societate viabila de una mai putin viabila. Totodata, reprezinta o modalitate de crestere a încrederii în mediul de afaceri. În contextul economic actual, impozitul forfetar este absolut necesar“, a mai spus Dimitriu. La ora actuala, 110.000 de firme au o cifra de afaceri
mai mica de 10.000 lei, potrivit CCIR. Reprezentantii mediului de afaceri prezenti, ieri, la dezbatere au criticat decizia de a impune un impozit minim pe venituri firmelor, precum si grila stabilita pentru plata acestuia si legislatia actuala în vigoare.
Reducerea rezervelor ar taia din dobanzi
Prin scaderea cu 5% a nivelului rezervelor minime obligatorii, dobanzile la credite s-ar diminua cu pana la patru puncte procentuale
Diminuarea nivelului rezervelor minime obligatorii (RMO) ar putea aduce mai multi bani pe piata, fapt ce ar putea avea ca efect reducerea dobanzilor si, astfel, creditarea s-ar putea reporni. Analistii sustin ca o diminuare cu cateva puncte procentuale a RMO este foarte posibila si ca aceasta masura ar fi destul de eficienta, efectul acesteia putand fi resimtit la nivelul dobanzilor din piata in doua luni.
Dupa ce Banca Nationala a Romaniei (BNR) a redus in primavara nivelul RMO la lei, iar in perioada urmatoare va reduce la zero si pe cel al depozitelor in valuta cu maturitate mai mare de doi ani, cei care vor repornirea creditarii se uita tot mai mult in aceasta directie. O noua reducere a rezervelor ar fi o solutie pentru temperarea dobanzilor din piata. "Bancile vor fi presate de aceasta lichiditate suplimentara si vor trebui sa faca ceva cu ea. Ele vor avea bani si nu vor mai fi atat de disperate sa dea dobanzi foarte mari la depozite
, iar pe de alta parte vor trebui sa le plaseze", spune consultantul financiar
Bodgan Baltazar. Din pacate ar fi si un impediment care ar putea face masura ineficienta. "Acum, ghinionul pentru sectorul privat sau norocul pentru banci este ca statul va continua sa se indatoreze, cu toate ca pana acum s-a indatorat enorm. Si atunci bancile au solutia aceasta comoda, cu toate ca nu prea rentabila, de a cumpara
certificate de trezorerie cu dobanda
de 10-11%", explica Baltazar.
Orice reducere ajuta
Efectul reducerii RMO asupra dobanzilor la credite este destul de greu de cuantificat in conditiile in care nu se stie cat insumeaza acestea. BNR nu a facut publice datele si in general in piata se foloseste estimarea bancherilor. Vicepresedintele de retail si private banking al BCR, Martin Skopek, sustine ca orice reducere de RMO ajuta la scaderea dobanzilor, dar nu se poate face o estimare exacta a impactului. La randul sau, Bodgan Baltazar spune ca este greu de facut o estimare exacta, dar ca este posibil ca o reducere a RMO cu cinci puncte procentuale sa duca la o scadere cu doua puncte a dobanzilor la valuta si cu pana la 4 puncte la lei. Efectul ar putea fi resimtit in timp scurt. Dragos Cabat, managing partner al companiei
de consultanta Financial View spune ca reducerea dobanzilor ar putea avea loc la doua sau trei luni de la luarea deciziei de micsorare a rezervelor de catre BNR. Ipoteza are sanse mari sa devina realitate in viitorul apropiat, Dragos Cabat estimand probabilitatea la 80% pentru rezervele in moneda nationala. O asemenea masura ar putea duce insa la o rasturnare de situatie pe piata creditarii. Martin Skopek este de parere ca o reducere de cateva procente a dobanzilor la lei ar face creditul in valuta mai putin competitiv, el avand acum un avantaj in fata monedei nationale. Consiliul de Administratie al BNR a decis saptamana trecuta sa reduca dobanda de politica monetara cu 0,5 puncte procentuale, la 9,5% pe an, incepand cu data de 7 mai, si sa mentina ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si in valuta, la 18% si, respectiv, 40%. De asemenea, la finele lunii martie, BNR a hotarat sa reduca la zero rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta cu scadenta reziduala mai mare de doi ani, incepand cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2009.
Diminuarea nivelului rezervelor minime obligatorii (RMO) ar putea aduce mai multi bani pe piata, fapt ce ar putea avea ca efect reducerea dobanzilor si, astfel, creditarea s-ar putea reporni. Analistii sustin ca o diminuare cu cateva puncte procentuale a RMO este foarte posibila si ca aceasta masura ar fi destul de eficienta, efectul acesteia putand fi resimtit la nivelul dobanzilor din piata in doua luni.
Dupa ce Banca Nationala a Romaniei (BNR) a redus in primavara nivelul RMO la lei, iar in perioada urmatoare va reduce la zero si pe cel al depozitelor in valuta cu maturitate mai mare de doi ani, cei care vor repornirea creditarii se uita tot mai mult in aceasta directie. O noua reducere a rezervelor ar fi o solutie pentru temperarea dobanzilor din piata. "Bancile vor fi presate de aceasta lichiditate suplimentara si vor trebui sa faca ceva cu ea. Ele vor avea bani si nu vor mai fi atat de disperate sa dea dobanzi foarte mari la depozite
, iar pe de alta parte vor trebui sa le plaseze", spune consultantul financiar
Bodgan Baltazar. Din pacate ar fi si un impediment care ar putea face masura ineficienta. "Acum, ghinionul pentru sectorul privat sau norocul pentru banci este ca statul va continua sa se indatoreze, cu toate ca pana acum s-a indatorat enorm. Si atunci bancile au solutia aceasta comoda, cu toate ca nu prea rentabila, de a cumpara
certificate de trezorerie cu dobanda
de 10-11%", explica Baltazar.
Orice reducere ajuta
Efectul reducerii RMO asupra dobanzilor la credite este destul de greu de cuantificat in conditiile in care nu se stie cat insumeaza acestea. BNR nu a facut publice datele si in general in piata se foloseste estimarea bancherilor. Vicepresedintele de retail si private banking al BCR, Martin Skopek, sustine ca orice reducere de RMO ajuta la scaderea dobanzilor, dar nu se poate face o estimare exacta a impactului. La randul sau, Bodgan Baltazar spune ca este greu de facut o estimare exacta, dar ca este posibil ca o reducere a RMO cu cinci puncte procentuale sa duca la o scadere cu doua puncte a dobanzilor la valuta si cu pana la 4 puncte la lei. Efectul ar putea fi resimtit in timp scurt. Dragos Cabat, managing partner al companiei
de consultanta Financial View spune ca reducerea dobanzilor ar putea avea loc la doua sau trei luni de la luarea deciziei de micsorare a rezervelor de catre BNR. Ipoteza are sanse mari sa devina realitate in viitorul apropiat, Dragos Cabat estimand probabilitatea la 80% pentru rezervele in moneda nationala. O asemenea masura ar putea duce insa la o rasturnare de situatie pe piata creditarii. Martin Skopek este de parere ca o reducere de cateva procente a dobanzilor la lei ar face creditul in valuta mai putin competitiv, el avand acum un avantaj in fata monedei nationale. Consiliul de Administratie al BNR a decis saptamana trecuta sa reduca dobanda de politica monetara cu 0,5 puncte procentuale, la 9,5% pe an, incepand cu data de 7 mai, si sa mentina ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si in valuta, la 18% si, respectiv, 40%. De asemenea, la finele lunii martie, BNR a hotarat sa reduca la zero rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta cu scadenta reziduala mai mare de doi ani, incepand cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2009.
Scumpirea tigarilor a limitat temperarea inflatiei la doar 6,45%
Preturile de consum au crescut in aprilie cu 0,27% fata de luna martie, astfel ca inflatia anuala s-a temperat de la 6,71% la 6,45%.
Totusi, daca statul nu ar fi majorat in avans accizele la tutun si unele bauturi spirtoase, in aprilie am fi inregistrat prima scadere lunara a preturilor de consum (deflatie) din acest an, iar inflatia anuala ar fi coborat spre 6%. Cu toate acestea, procesul dezinflationist este in desfasurare, pe fondul scaderii consumului, iar oficialii BNR vad inflatia anuala coborand pana la 4,4% la finalul lunii decembrie. Majoritatea analistilor estimeaza o inflatie peste acest nivel. Incertitudinile privind evolutia inflatiei in perioada urmatoare vin dinspre anul agricol, pretul petrolului si cursul de schimb.
Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, declara ieri la The Money Channel ca in sensul dezinflatiei actioneaza cresterea sub potential a produsului intern brut, iar din sensul pastrarii unei inflatii ridicate actioneaza excesul de cerere provenit din politicile fiscale si salariale foarte laxe in anul precedent. Lazea estimeaza ca inflatia va ramane peste 6% pana in iunie, astfel ca procesul dezinflationist se va accentua in trimestrele III si IV.
"In conditiile in care leul s-a intarit cu mai mult de 2%, excluzand scumpirea tigarilor, preturile s-au redus doar cu 0,06%. La noi, inflatia este mult mai senzitiva la cresteri decat la scaderi", a declarat Lucian Anghel, economistul-sef al BCR. Potrivit acestuia, tendinta dezinflationista va continua, ramane de vazut cat de ampla va fi. "Reducerea excesului de cerere incepe sa se simta in preturile de consum, iar in ceea ce priveste preturile administrate la energie
se vorbeste de o reducere in transe. Incertitudinile privind evolutia inflatiei vin dinspre cursul de schimb, anul agricol si pretul petrolului. Noi prognozam o inflatie anuala de 5,4% la sfarsitul lunii decembrie", a conchis Anghel.
In contrast cu prognoza BNR, analistii ING estimeaza reinversarea tendintei dezinflationiste in trimestrul III, astfel ca la finalul anului vad o inflatie de 7,9%.
"Este linistitor ca inflatia lunara a fost generata doar de cresterea preturilor administrate, deoarece in viitor nu va mai aparea acest impact. In viitor, depindem de situatia agriculturii. Daca va fi seceta, preturile alimentelor s-ar putea sa urce consistent. O alta presiune ar putea aparea pe preturile la energie, daca pretul petrolului va continua sa urce. Cea mai probabila evolutie indica o inflatie anuala de 6%", e de parere consultantul financiar Aurelian Dochia.
In aprilie, preturile produselor alimentare aproape ca au stagnat fata de luna anterioara, urcand doar cu 0,03%. Scumpirea spirtoaselor (cu 0,47%) si a legumelor (cu 1,34%) a fost compensata de ieftinirea uleiului (cu 3,3%), oualor (cu 3%), cartofilor (cu 2%), branzei de vaca si a carnii de vita (cu 0,3%).
Pe grupa marfurilor nealimentare, preturile au avansat cu 0,81%, in special pe fondul scumpirii tigarilor cu 6,25%. Cresteri de pret s-au inregistrat si la medicamente
(cu 0,47%), carti, ziare si reviste (cu 0,52%), iar ieftiniri, la piese auto
(cu 1,3%) si gaze (cu 1%).
Grupa serviciilor
a fost singura pentru care preturile au coborat in medie cu 0,45%, in special pe fondul intaririi leului, care s-a resimtit in ieftinirea cu 2,1% a tarifelor de telefonie si transport
aerian.
Totusi, daca statul nu ar fi majorat in avans accizele la tutun si unele bauturi spirtoase, in aprilie am fi inregistrat prima scadere lunara a preturilor de consum (deflatie) din acest an, iar inflatia anuala ar fi coborat spre 6%. Cu toate acestea, procesul dezinflationist este in desfasurare, pe fondul scaderii consumului, iar oficialii BNR vad inflatia anuala coborand pana la 4,4% la finalul lunii decembrie. Majoritatea analistilor estimeaza o inflatie peste acest nivel. Incertitudinile privind evolutia inflatiei in perioada urmatoare vin dinspre anul agricol, pretul petrolului si cursul de schimb.
Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, declara ieri la The Money Channel ca in sensul dezinflatiei actioneaza cresterea sub potential a produsului intern brut, iar din sensul pastrarii unei inflatii ridicate actioneaza excesul de cerere provenit din politicile fiscale si salariale foarte laxe in anul precedent. Lazea estimeaza ca inflatia va ramane peste 6% pana in iunie, astfel ca procesul dezinflationist se va accentua in trimestrele III si IV.
"In conditiile in care leul s-a intarit cu mai mult de 2%, excluzand scumpirea tigarilor, preturile s-au redus doar cu 0,06%. La noi, inflatia este mult mai senzitiva la cresteri decat la scaderi", a declarat Lucian Anghel, economistul-sef al BCR. Potrivit acestuia, tendinta dezinflationista va continua, ramane de vazut cat de ampla va fi. "Reducerea excesului de cerere incepe sa se simta in preturile de consum, iar in ceea ce priveste preturile administrate la energie
se vorbeste de o reducere in transe. Incertitudinile privind evolutia inflatiei vin dinspre cursul de schimb, anul agricol si pretul petrolului. Noi prognozam o inflatie anuala de 5,4% la sfarsitul lunii decembrie", a conchis Anghel.
In contrast cu prognoza BNR, analistii ING estimeaza reinversarea tendintei dezinflationiste in trimestrul III, astfel ca la finalul anului vad o inflatie de 7,9%.
"Este linistitor ca inflatia lunara a fost generata doar de cresterea preturilor administrate, deoarece in viitor nu va mai aparea acest impact. In viitor, depindem de situatia agriculturii. Daca va fi seceta, preturile alimentelor s-ar putea sa urce consistent. O alta presiune ar putea aparea pe preturile la energie, daca pretul petrolului va continua sa urce. Cea mai probabila evolutie indica o inflatie anuala de 6%", e de parere consultantul financiar Aurelian Dochia.
In aprilie, preturile produselor alimentare aproape ca au stagnat fata de luna anterioara, urcand doar cu 0,03%. Scumpirea spirtoaselor (cu 0,47%) si a legumelor (cu 1,34%) a fost compensata de ieftinirea uleiului (cu 3,3%), oualor (cu 3%), cartofilor (cu 2%), branzei de vaca si a carnii de vita (cu 0,3%).
Pe grupa marfurilor nealimentare, preturile au avansat cu 0,81%, in special pe fondul scumpirii tigarilor cu 6,25%. Cresteri de pret s-au inregistrat si la medicamente
(cu 0,47%), carti, ziare si reviste (cu 0,52%), iar ieftiniri, la piese auto
(cu 1,3%) si gaze (cu 1%).
Grupa serviciilor
a fost singura pentru care preturile au coborat in medie cu 0,45%, in special pe fondul intaririi leului, care s-a resimtit in ieftinirea cu 2,1% a tarifelor de telefonie si transport
aerian.
Depunerea de contestaţii la licitaţiile de achiziţii publice, sport naţional
epunerea de contestaţii la licitaţiile de achiziţii publice a devenit un sport naţional, prin care diferite firme
urmăresc doar să împiedice cåştigătorul selecţiei să înceapă lucrările şi blochează utilizarea fondurilor bugetare şi comunitare, a declarat ministrul Transporturilor, Radu Berceanu. El a participat, ieri, împreună cu premierul Emil Boc, la lansarea de către Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a unui manual operaţional pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică.
Legea achiziţiilor publice va fi din nou modificată, prin introducerea unor reguli care vor stabili că preţul cel mai mic nu va mai fi criteriu suficient pentru atribuirea contractelor de valoare redusă, ci se va ţine cont şi de calitatea
produselor sau a serviciilor
ofertate. Guvernul a modificat, în luna martie, legea achiziţiilor publice.
urmăresc doar să împiedice cåştigătorul selecţiei să înceapă lucrările şi blochează utilizarea fondurilor bugetare şi comunitare, a declarat ministrul Transporturilor, Radu Berceanu. El a participat, ieri, împreună cu premierul Emil Boc, la lansarea de către Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a unui manual operaţional pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică.
Legea achiziţiilor publice va fi din nou modificată, prin introducerea unor reguli care vor stabili că preţul cel mai mic nu va mai fi criteriu suficient pentru atribuirea contractelor de valoare redusă, ci se va ţine cont şi de calitatea
produselor sau a serviciilor
ofertate. Guvernul a modificat, în luna martie, legea achiziţiilor publice.
Ultra Pro Computers in pragul falimentului
K Tech Electronics, care opereaza magazinele Ultra Pro Computers, se afla in pragul falimentului, ne-au declarat surse apropiate companiei. "S-au inchiscam toate magazinele si cred ca asta spune tot", au precizat sursele.
In acelasi timp, potrivit Business Magazin, care citeaza tot surse din piata, K Tech Electronics se afla in incapacitate de plata atat din lipsa lichiditatilor, cat si din cauza scaderii abrupte a vanzarilor din ultimul timp, iar datoriile trec de 15 milioane euro.
Mai bine de doua treimi din cele 15 milioane de euro datorie inseamna creditele
bancare contractate de companie pentru dezvoltarea afacerii si garantate cu stocuri
si cu proprietati imobiliare, care, intre timp, si-au pierdut mult din valoare, pe fondul declinului economic. Intarzierile de plata peste 30 de zile au facut ca UniCredit Tiriac, unde compania
are o datorie de sapte milioane de euro, impreuna cu alte sase banci - Citibank, Alpha Bank, Banca
Transilvania, BCR, Banca Romaneasca si BRD - sa treaca la executarea silita a companiei. Bancile au castigat dreptul de a pune sechestru pe depozitele companiei de retail IT - unul situat in parcul Key Logistic Center, iar celalalt in sediul central al companiei din complexul APACA -, putand folosi stocurile evaluate la aproximativ 5 milioane de euro pentru a-si recupera o parte din creante.
In acelasi timp, potrivit Business Magazin, care citeaza tot surse din piata, K Tech Electronics se afla in incapacitate de plata atat din lipsa lichiditatilor, cat si din cauza scaderii abrupte a vanzarilor din ultimul timp, iar datoriile trec de 15 milioane euro.
Mai bine de doua treimi din cele 15 milioane de euro datorie inseamna creditele
bancare contractate de companie pentru dezvoltarea afacerii si garantate cu stocuri
si cu proprietati imobiliare, care, intre timp, si-au pierdut mult din valoare, pe fondul declinului economic. Intarzierile de plata peste 30 de zile au facut ca UniCredit Tiriac, unde compania
are o datorie de sapte milioane de euro, impreuna cu alte sase banci - Citibank, Alpha Bank, Banca
Transilvania, BCR, Banca Romaneasca si BRD - sa treaca la executarea silita a companiei. Bancile au castigat dreptul de a pune sechestru pe depozitele companiei de retail IT - unul situat in parcul Key Logistic Center, iar celalalt in sediul central al companiei din complexul APACA -, putand folosi stocurile evaluate la aproximativ 5 milioane de euro pentru a-si recupera o parte din creante.
Bursele din SUA au închis indecis, pe o piaţă marcată de ezitări
Bursele americane au închis şedinţa de marţi fără o direcţie clară, în contextul ezitărilor investitorilor şi după ce principalii indici deschiseseră pe verde, scrie AFP.
Datele de la închidere au arătat că indicele Dow Jones a urcat cu 0,60%, la 8.469,11 puncte, însă indicele Nasdaq a scăzut cu 0,88%, la 1.715,92 puncte. Indicele Standard & Poor's 500 a scăzut cu 0,10%, la 908,35 puncte.
Bursele deschiseseră în urcare după ce şeful Federal Reserve, Ben Bernanke, a spus că testele de stres ale guvernului american, la care au fost supuse 19 bănci mari, pentru a se vedea cum ar face faţă unei încetiniri puternice a creşterii economice, par să ajute deja băncile să aibă acces la capital privat.
Oficialul a avertizat că va trece o perioadă bună de timp până când se va afla dacă testele, care au pus băncile în faţa unor scenarii sumbre în ceea ce priveşte producţia economică, şomajul şi scăderea preţului caselor
, vor sprijini moralul investitorilor şi vor asigura accesul băncilor la capital privat.
Datele de la închidere au arătat că indicele Dow Jones a urcat cu 0,60%, la 8.469,11 puncte, însă indicele Nasdaq a scăzut cu 0,88%, la 1.715,92 puncte. Indicele Standard & Poor's 500 a scăzut cu 0,10%, la 908,35 puncte.
Bursele deschiseseră în urcare după ce şeful Federal Reserve, Ben Bernanke, a spus că testele de stres ale guvernului american, la care au fost supuse 19 bănci mari, pentru a se vedea cum ar face faţă unei încetiniri puternice a creşterii economice, par să ajute deja băncile să aibă acces la capital privat.
Oficialul a avertizat că va trece o perioadă bună de timp până când se va afla dacă testele, care au pus băncile în faţa unor scenarii sumbre în ceea ce priveşte producţia economică, şomajul şi scăderea preţului caselor
, vor sprijini moralul investitorilor şi vor asigura accesul băncilor la capital privat.
Andreea Marin are probleme cu parcatul maşinii
pre norocul ei, Andreea Marin nu a fost niciodată fotografiată de paparazzi făcând legea în trafic
sau încălcând regulile de circulaţie, semn că este o şoferiţă prudentă.
Dar iată că, şi după atâţia ani de experienţă, fosta “Zână” întâmpină mici probleme atunci când trebuie să parcheze sau să-şi bage maşina în garaj. Ea a fost surprinsă de fotoreporterii Click! în weekend, intrând în vila sa situată în zona Floreasca, nu pe poartă, ci prin spaţiosul garaj.
Mai mult, din cauză că pe trotuarul său erau parcate multe alte maşini, Andreea s-a lăsat păgubaşă, preferând să-şi abandoneze autoturismul în faţa casei
, decât să se mai chinuiască să parcheze în curte.
Şoferiţă cu acte în regulă de ani buni şi mare pasionată de cai-putere, pe Andreea Marin o mai recunoşti în trafic doar după numerele de înmatriculare personalizate. De ani buni
, vedeta şi soţul ei, Ştefan Bănică jr, sunt imaginea Automobile Bavaria, fiecare dintre ei având privilegiul să conducă câte un luxos automobil BMW.
sau încălcând regulile de circulaţie, semn că este o şoferiţă prudentă.
Dar iată că, şi după atâţia ani de experienţă, fosta “Zână” întâmpină mici probleme atunci când trebuie să parcheze sau să-şi bage maşina în garaj. Ea a fost surprinsă de fotoreporterii Click! în weekend, intrând în vila sa situată în zona Floreasca, nu pe poartă, ci prin spaţiosul garaj.
Mai mult, din cauză că pe trotuarul său erau parcate multe alte maşini, Andreea s-a lăsat păgubaşă, preferând să-şi abandoneze autoturismul în faţa casei
, decât să se mai chinuiască să parcheze în curte.
Şoferiţă cu acte în regulă de ani buni şi mare pasionată de cai-putere, pe Andreea Marin o mai recunoşti în trafic doar după numerele de înmatriculare personalizate. De ani buni
, vedeta şi soţul ei, Ştefan Bănică jr, sunt imaginea Automobile Bavaria, fiecare dintre ei având privilegiul să conducă câte un luxos automobil BMW.
Andreea şi-a adus fetiţa la vilă
upă câteva zile în care a aşteptat, din moment în moment, să nască, Andreea Bănică s-a programat la cezariană şi, joia trecută, a adus-o pe lume pe fiica sa, Sofia Maria.
Deşi mulţi spun că operaţia de cezariană provoacă dureri, solista nu a întâmpinat astfel de neplăceri, iar ieri dimineaţă s-a externat, întorcându-se în superba lor vilă de la Cernica.
“Andreea se simte foarte bine, iar cea mică este chiar şi mai bine. Râde tot timpul
şi se înţelege prin semne cu mama ei. Încă nu m-am ocupat de formalităţile necesare, săptămâna aceasta o să merg să fac actele
, să înregistrez copilul”, a declarat Lucian Mitrea, soţul vedetei, pentru Click!. Rolul de părinţi nu i-a luat deloc prin surprindere pe Andreea şi pe soţul ei, care sunt atât de fascinaţi de fetiţa lor, încât nu o scapă din ochi, cât e ziua de lungă.
Recunoscută pentru activitatea sa profesională extrem de intensă, solista nu are de gând, acum, să-şi negljeze cariera muzicală. Deşi, în următoarele luni, concertele vor fi mult mai rare ca până acum, Andreea va spune “adio” concediului de maternitate pe data de 6 iunie, când va bifa primul spectacol de când a devenit mămică.
Deşi mulţi spun că operaţia de cezariană provoacă dureri, solista nu a întâmpinat astfel de neplăceri, iar ieri dimineaţă s-a externat, întorcându-se în superba lor vilă de la Cernica.
“Andreea se simte foarte bine, iar cea mică este chiar şi mai bine. Râde tot timpul
şi se înţelege prin semne cu mama ei. Încă nu m-am ocupat de formalităţile necesare, săptămâna aceasta o să merg să fac actele
, să înregistrez copilul”, a declarat Lucian Mitrea, soţul vedetei, pentru Click!. Rolul de părinţi nu i-a luat deloc prin surprindere pe Andreea şi pe soţul ei, care sunt atât de fascinaţi de fetiţa lor, încât nu o scapă din ochi, cât e ziua de lungă.
Recunoscută pentru activitatea sa profesională extrem de intensă, solista nu are de gând, acum, să-şi negljeze cariera muzicală. Deşi, în următoarele luni, concertele vor fi mult mai rare ca până acum, Andreea va spune “adio” concediului de maternitate pe data de 6 iunie, când va bifa primul spectacol de când a devenit mămică.
Madonna şi Jesus se căsătoresc?
Madonna şi iubitul ei Jesus sunt foarte serioşi când vine vorba de relaţia lor în ciuda diferanţei de vârstă de 28 de ani. Cei doi plănuiesc o ceremonie specială în stil
Kabbalah pentru a arăta tutror cât de devotaţi sunt unul celuilalt.
Cântăreaţa de 50 de ani şi iubitul său de 22 de ani vor schimba jurăminte în prezenţa unui rabin la sediul Kabbalah din New York. Cu ocazia acestei ceremonii Madonna vrea să arate lumii cât de recunoscătoare îi este frumosului ei iubit pentru grija şi atenţia pe care i-a arătat-o atunci când nu a reuşit să o adopte pe Mercy, o fetiţă din Malawi.
“Madonna a fost răvăşită când adopţia nu a fost posibilă. Acum însă este hotărâtă să se concentreze asupra relaţiei cu Jesus şi să se asigure
că este una solidă”, a declarat o sursă a presei americane.
Kabbalah pentru a arăta tutror cât de devotaţi sunt unul celuilalt.
Cântăreaţa de 50 de ani şi iubitul său de 22 de ani vor schimba jurăminte în prezenţa unui rabin la sediul Kabbalah din New York. Cu ocazia acestei ceremonii Madonna vrea să arate lumii cât de recunoscătoare îi este frumosului ei iubit pentru grija şi atenţia pe care i-a arătat-o atunci când nu a reuşit să o adopte pe Mercy, o fetiţă din Malawi.
“Madonna a fost răvăşită când adopţia nu a fost posibilă. Acum însă este hotărâtă să se concentreze asupra relaţiei cu Jesus şi să se asigure
că este una solidă”, a declarat o sursă a presei americane.
Vezi cine îl doreşte pe Pepe în aşternut
elebrul Pepe, latin lover-ul autohton, are, în continuare, mare succes nu doar pe scenă, ci şi în viaţa privată, el fiind admirat deopotrivă de domnişoare, doamne, dar, din perioada începuturilor sale în muzică,... chiar şi de bărbaţi.
Pe vremea când artista Naomi, cea de azi, se numea încă Florin Moldoveanu şi nu îşi asumase public orientările sexuale, Pepe se afla printre favoriţii săi.
La acel moment, şarmanul solist nu era soţul Oanei Zăvoranu, dar nici Naomi nu era “doamna” care este astăzi, aşa că sentimentele sale pentru brunetul Ionuţ Pascu, pe atunci solistul trupei Latin Express, au rămas nemărturisite.
Recent însă, Naomi şi-a făcut curaj şi, profitând de faptul că de acum ştie toată lumea care este viaţa ei, dar şi că Pepe era neînsoţit de Oana, ci doar cu trupa lui, într-un restaurant unde urma să susţină un recital, i-a mărturisit că slăbiciunea sa pentru el este veche.
Însă la fel de puternică. Solistul s-a amuzat copios, cu atât mai mult cu cât el nu se poate să-i spună artistei Naomi altfel decât “Florine”, adică aşa cum i-a zis ani de zile pe vremea când susţineau concerte în aceleaşi locuri. Scrupuloasă şi principială, Naomi a mai avut un motiv pentru care i-a mărturisit lui Pepe că acum, ca doamnă, nu-şi bate prea tare capul să-l cucerească!
Este vorba, potrivit propriilor ei spuse, de faptul că o iubeşte şi o apreciază prea mult pe Oana Zăvoranu ca să îi pericliteze, chiar şi pentru o clipă, liniştea conjugală cu telefoane şi sms-uri date soţului ei, frumos, talentat şi plin de bani
.
Oana Zăvoranu se amuză de situaţie
Nonconformista soţie a lui Pepe, Oana Zăvoranu, nu se teme de rivala ei Naomi, ba chiar se distrează pe seama acesteia. Oana nu are nimic cu transsexualii, chiar îi sunt simpatici, însă Naomi trebuie să-şi vadă lungul nasului. În plus
ştie că Pepe o iubeşte foarte mult şi nici în glumă nu ar ieşi cu transsexualul la o cafea.
Pe vremea când artista Naomi, cea de azi, se numea încă Florin Moldoveanu şi nu îşi asumase public orientările sexuale, Pepe se afla printre favoriţii săi.
La acel moment, şarmanul solist nu era soţul Oanei Zăvoranu, dar nici Naomi nu era “doamna” care este astăzi, aşa că sentimentele sale pentru brunetul Ionuţ Pascu, pe atunci solistul trupei Latin Express, au rămas nemărturisite.
Recent însă, Naomi şi-a făcut curaj şi, profitând de faptul că de acum ştie toată lumea care este viaţa ei, dar şi că Pepe era neînsoţit de Oana, ci doar cu trupa lui, într-un restaurant unde urma să susţină un recital, i-a mărturisit că slăbiciunea sa pentru el este veche.
Însă la fel de puternică. Solistul s-a amuzat copios, cu atât mai mult cu cât el nu se poate să-i spună artistei Naomi altfel decât “Florine”, adică aşa cum i-a zis ani de zile pe vremea când susţineau concerte în aceleaşi locuri. Scrupuloasă şi principială, Naomi a mai avut un motiv pentru care i-a mărturisit lui Pepe că acum, ca doamnă, nu-şi bate prea tare capul să-l cucerească!
Este vorba, potrivit propriilor ei spuse, de faptul că o iubeşte şi o apreciază prea mult pe Oana Zăvoranu ca să îi pericliteze, chiar şi pentru o clipă, liniştea conjugală cu telefoane şi sms-uri date soţului ei, frumos, talentat şi plin de bani
.
Oana Zăvoranu se amuză de situaţie
Nonconformista soţie a lui Pepe, Oana Zăvoranu, nu se teme de rivala ei Naomi, ba chiar se distrează pe seama acesteia. Oana nu are nimic cu transsexualii, chiar îi sunt simpatici, însă Naomi trebuie să-şi vadă lungul nasului. În plus
ştie că Pepe o iubeşte foarte mult şi nici în glumă nu ar ieşi cu transsexualul la o cafea.
Florin de la Hi-Q: Poate mi-am găsit jumătatea, dar nu m-am prins eu!
upă aproape 13 ani de activitate
în muzica românească, trupa HI-Q se păstrează în atenţia publicului şi a fanilor, care abia aşteaptă noile melodii şi videoclipuri sub bagheta celor trei membri: Anya, Florin şi Mihai, acompaniaţi de band-ul lor.
De asemenea, HI-Q a lansat conceptul “DJ vs Band”, care se aplică atât petrecerilor organizate de membrii trupei, cât şi materialului muzical pe care îl produc anul acesta.
Iar pentru prima dată
în România, o trupă pop lansează un mix lunar cu melodii care te inspiră să petreci, melodii care promovează valorile în care Hi-Q crede de peste 12 ani: viaţă frumoasă, prietenie, distracţie şi energie
pozitivă.
Anya, Florin şi Mihai au acordat un inteviu în exclusivitate pentru Libertatea Online.
Hi-Q într-o nouă formulă anunţă noi inceputuri. Ce planuri de viitor aveţi?
F lorin: Noul sigle ’Lose You’ are mare succes, iar zilele acestea lansăm şi videoclipul. Este prima noastră melodie în limba engleză în istoria de aproape 13 ani a trupei şi deja prinde în câteva ţări din Europa. Sperăm ca în curând să aflaţi că melodia este un hit european!
în muzica românească, trupa HI-Q se păstrează în atenţia publicului şi a fanilor, care abia aşteaptă noile melodii şi videoclipuri sub bagheta celor trei membri: Anya, Florin şi Mihai, acompaniaţi de band-ul lor.
De asemenea, HI-Q a lansat conceptul “DJ vs Band”, care se aplică atât petrecerilor organizate de membrii trupei, cât şi materialului muzical pe care îl produc anul acesta.
Iar pentru prima dată
în România, o trupă pop lansează un mix lunar cu melodii care te inspiră să petreci, melodii care promovează valorile în care Hi-Q crede de peste 12 ani: viaţă frumoasă, prietenie, distracţie şi energie
pozitivă.
Anya, Florin şi Mihai au acordat un inteviu în exclusivitate pentru Libertatea Online.
Hi-Q într-o nouă formulă anunţă noi inceputuri. Ce planuri de viitor aveţi?
F lorin: Noul sigle ’Lose You’ are mare succes, iar zilele acestea lansăm şi videoclipul. Este prima noastră melodie în limba engleză în istoria de aproape 13 ani a trupei şi deja prinde în câteva ţări din Europa. Sperăm ca în curând să aflaţi că melodia este un hit european!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)


